Trei din cei cinci traficanţi de maşini de lux care au fost trimişi în judecată pentru comiterea a zeci de infracţiuni şi-au aflat ieri pedepsele. Doi dintre ei au primit pedepse cu executare, iar un al treilea a fost condamnat cu suspendare sub supraveghere. De această soluţie mai blândă a beneficiat Adrian Smocot, care a primit 1 an şi 7 luni. În schimb, Mihăiţă Musteaţă a fost condamnat la 2 ani şi 10 luni de închisoare, iar Cristian Pamparău a primit 2 ani şi 6 luni de închisoare. Soluţia nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Suceava.

Pentru alte două persoane trimise în judecată în acest dosar s-a dispus disjungerea. În aceste condiţii, pentru Neculai Pavăl şi Cezar Stănescu s-a format un alt dosar penal.

Ancheta a vizat un dosar foarte complex, legat de o reţea de traficanţi de maşini de lux, aduse din străinătate, de pe piaţa neagră, şi vândute în Suceava în baza unor hârtii false. Ancheta din acest caz a început încă din 2011, iar în 2012 s-au organizat mai multe percheziţii şi au fost ridicate opt autovehicule, majoritatea sustrase sau obţinute în mod ilicit din străinătate.

Maşini de lux, Mercedes sau BMW, „vopsite” prin falsuri, pentru a li se ascunde urma

Pe 9 aprilie 2012, poliţişti de la Serviciul de Investigaţii Criminale, luptători de intervenţie rapidă şi criminalişti au descins în mai multe locaţii, în zona Hancea-Vereşti-Dumbrăveni. Datele de anchetă erau strânse încă din 2011, fiind vizat un grup infracţional care se ocupa cu traficul de autovehicule de lux, respectiv valorificarea în România a unor autoturisme de lux, majoritatea sustrase sau obţinute în mod ilicit din străinătate. Cei cinci vizaţi de anchetă au fost încă de la început Mihăiţă Musteaţă, Neculai Pavăl, Cristian Pamparău, Cezar Stănescu şi Adrian Smocot.

Ca mod de operare, rezultă din anchetă, membrii grupării achiziţionau autoturisme de lux din străinătate, mărcile Mercedes sau BMW, cu numere de identificare false, pe care încercau să le vândă. Membrii grupului ştiau foarte bine ce fac, susţin procurorii.

„Tăinuirea a fost realizată, în primul rând, prin înlesnirea valorificării, în sensul punerii în valoare, de către membrii grupului, prin efectuarea tuturor demersurilor în vederea introducerii lor în circulaţie şi folosirii ulterioare pe teritoriul României ca şi cum ar fi avut o provenienţă licită, respectiv prin procurarea de documente de provenienţă falsificate şi înmatricularea în circulaţie, uneori şi prin certificarea autenticităţii, pregătindu-le astfel pentru valorificarea prin vânzare. În al doilea rând, în continuare, unele autovehicule au fost valorificate prin vânzare către diverşi clienţi, induşi în eroare cu privire la pretinsa provenienţă legală a autovehiculelor”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Rolul inculpaţilor în reţea

Procurorii au arătat că cei care se ocupau de procurarea autoturismelor din străinătate erau Neculai Pavăl şi Mihăiţă Musteaţă, ambii din Dumbrăveni. Alţi doi inculpaţi, Cristian Pamparău, tot din Dumbrăveni, şi Cezar Stănescu, din Hancea - Vereşti, se ocupau de realizarea documentelor de provenienţă, documente care erau întocmite de al cincilea inculpat, Adrian Smocot.

Acestuia din urmă, rezultă din anchetă, îi erau furnizate documente originale în alb, documente autentice provenite de la autoturisme similare, datele tehnice care urmau a fi completate pe documentele în alb, datele de identificare ale pretinşilor proprietari (cetăţeni străini), iar el realiza documentele de provenienţă falsificate.

Maşinile erau înmatriculate pe diferite nume, de regulă rude cu inculpaţii, iar unele dintre ele au trecut şi pe la Registrul Auto Român, în vederea certificării autenticităţii şi obţinerii cărţii de identitate. O altă etapă era găsirea de clienţi, de această dată oameni de bună-credinţă care să cumpere maşinile.

Opt vehicule traficate, din care trei au fost vândute până la descinderi

Din datele anchetatorilor rezultă că în perioada 2011 - martie 2012, grupul infracţional a achiziţionat opt autovehicule, din care şapte autoturisme de lux (două marca Mercedes, patru marca BMW, unul marca Volvo) şi o autoutilitară marca Iveco.

Până la percheziţii, membrii grupării au reuşit să vândă trei autoturisme, două marca Mercedes şi unul marca BMW X6, obţinând suma totală de peste 200.000 de lei (10.000 de euro de la persoana vătămată A.P., 5.200 de euro şi 18.000 de lei de la persoana vătămată L.B.A., 140.000 de lei de la persoana vătămată N.V.).

Cu ocazia percheziţiilor, au mai fost ridicate încă patru autoturisme (un autoturism marca BMW 530D, două autoturisme marca BMW X6 şi un autoturism marca Volvo V60) care, de asemenea, erau înmatriculate provizoriu sau definitiv în circulaţie, în baza unor acte de provenienţă falsificate.

În posesia membrilor grupării a fost identificată şi o autoutilitară marca Iveco Daily, an de fabricaţie 2011, cu număr de identificare falsificat, care a fost ridicată de organele de poliţie cu ocazia prezentării autovehiculului la Registrul Auto Român, reprezentanţa Botoşani.

Un detaliu important este că toate cele opt autovehicule au fost restituite în cursul cercetărilor proprietarilor de drept.

Scene de coşmar pentru poliţişti la percheziţiile de la Hancea

Percheziţiile din 9 aprilie 2012 s-au dovedit o grea încercare pentru poliţiştii care le-au pus în aplicare. Problemele au apărut în satul de romi Hancea, la percheziţia care l-a vizat pe Cezar Stănescu. 

Deşi în primă fază lucrurile păreau sub control, cei aproximativ zece poliţişti care efectuau percheziţia au fost atacaţi de zeci de romi chiar în timp ce scotoceau locuinţa respectivă. Atacatorii au spart geamul şi au aruncat în locuinţa în care erau poliţiştii o sticlă cu benzină, încercând să provoace un incendiu. La faţa locului au fost chemaţi în regim de urgenţă toţi mascaţii poliţiei, folosindu-se grenade cu gaze lacrimogene pentru îndepărtarea scandalagiilor.

Acest dosar de ultraj s-a finalizat recent la Curtea de Apel Suceava. Cei cinci inculpaţi identificaţi ca agresori au primit toţi pedepse cu suspendare. Cezar Stănescu nu a participat efectiv la agresiune, el fugind în timpul atacului asupra poliţiştilor.

Cezar Stănescu a încercat să convingă că nu are carte şi nu ştia nimic de falsuri

Unul dintre inculpaţii din acest dosar, Cezar Stănescu, care a fost şi arestat preventiv în acest dosar, a recunoscut că maşinile aveau documente falsificate, însă a încercat să arunce toată vina pe Mihai Musteaţă.

„Musteaţă Mihai mi-a garantat că toate autoturismele sunt în regulă din toate punctele de vedere. Din acest motiv, când am identificat potenţiali cumpărători, eram deplin convins că autoturismele au toate actele în regulă şi pot fi înmatriculate după cum mi-a spus Musteaţă Mihăiţă. Când am fost arestat mi-am dat seama că am fost minţit de către Musteaţă. Nu am ştiut că seriile maşinilor sunt false. Am fost educat în spiritul religiei protestante ca să nu înşel pe nimeni şi să nu fac nici un rău nimănui”, a declarat Cezar Stănescu, într-un articol publicat în Monitorul de Suceava.

De precizat că Cezar Stănescu a şi achitat prejudiciile cumpărătorilor de bună-credinţă, prin rudele sale, atunci când era în arest.