Acţiunea de convocare a unei şedinţe a principalilor asociaţi de la SPIT Bucovina SA, fostă IRA Suceava, în Ajunul Crăciunului şi nemulţumirile acţionarilor care au fost ignoraţi de conducere şi nu au avut acces la deciziile importante din societate au fost relatate la vremea respectivă în paginile Monitorului de Suceava. Amănuntele legate însă de acest eveniment şi miza mare aflată în joc, legată în principal de valoarea terenurilor deţinute de fosta fabrică, ne fac să revenim cu câteva detalii despre această ”schimbare” provocată de noii acţionari în Ajunul Crăciunului.

Convocarea şedinţei Adunării Generale a Asociaţilor/Acţionarilor (AGA) a fost făcută la cererea acţionarului Bidelcram Investment SA Brăila, firma gălăţenilor deţinătoare a 21,43 % din capitalul social al societăţii (1.274.369 acţiuni), după ce SIF Moldova a vândut acestei societăţi 19,5% dintre acţiuni. Obiectivul acestei şedinţe, convocată pentru ziua de 23 decembrie 2019, viza schimbarea consiliului de administraţie înainte de Crăciun, mizându-se tocmai pe faptul că restul acţionarilor cu cupoane nu vor fi prezenţi şi schimbările se vor face uşor, între principalii protagonişti. După ce intenţiile asociaţilor au transpirat, la sediul societăţii au ajuns, în cele două zile de şedinţe, câteva zeci de acţionari, foşti salariaţi, care au cerut explicaţii conducerii, revoltaţi de momentul convocării şedinţei.

Nemulţumirile acţionarilor au explodat la întâlnirea cu conducerea, acuzată că a dus de râpă fosta Întreprindere de Reparaţii Auto

Şedinţa trebuia să aibă loc pe 23 decembrie, însă din lipsă de cvorum s-a amânat pentru a doua zi. Prezenţi pe holurile societăţii, acţionarii l-au luat la întrebări pe directorul Marian Buţurcă, cerându-i explicaţii despre lipsa dividendelor în ultimii 20 de ani, despre motivele convocării şedinţei şi a schimbării consiliului de administraţie. Foştii angajaţi i-au reproşat starea în care se află astăzi societatea, modul în care au dispărut sute de utilaje şi l-au întrebat ce s-a făcut cu milioanele de lei din majorarea de capital. Ei au adus acuzaţii grave celor care au condus în ultimii ani societatea, reproşându-le modul în care au înstrăinat utilaje către firmele lui Chelu şi relaţiile păguboase cu firmele controlate de acesta. În cadrul şedinţei s-au format două tabere, una în sala de şedinţe formată din directorul general şi acţionarii gălăţeni şi cea de a doua, formată din acţionarii cu cupoane ai societăţii, în picioare pe holul neîncălzit. Discuţiile între cele două tabere s-au purtat prin uşa întredeschisă, prezenţa presei contrariindu-i pe cei din interiorul sălii de şedinţe. Chiar dacă consiliul de administraţie vechi nu fusese revocat, iar un altul nou nu fusese supus la vot, acţionarul care a cerut convocarea a votat predarea gestiunii şi s-a trecut la următoarele puncte de pe ordinea de zi: aprobarea revocării consiliului de administraţie existent şi numirea altuia, revocarea auditorului şi numirea altuia. Acţionarii înfriguraţi au aflat de pe biletele de vot numele celor care vor fi instalaţi la conducere şi noul auditor, însă cine erau aceştia, de unde veneau şi ce pregătire au, au rămas întrebări fără răspuns.

Noul consiliu de administraţie, format în întregime din gălăţeni

În urma votului desfăşurat, majoritatea a învins şi de această dată, în timp ce unii acţionari s-au retras spre casă de pe holurile îngheţate, înainte de finalizarea şedinţei. Gălăţeanul Vasile Iancu, iniţiatorul ”Asociaţiei Persoanelor Fizice Prejudiciate de Grupul Chelu”, a participat la şedinţă şi a reuşit să intre în posesia procesului verbal încheiat la final, relatându-ne: ”Noul Consiliu de Administraţie este format din Alin-Cornel Catană, Veronica Paraschiv şi George Constantinescu, cu toţii persoane implicate în Gruparea Chelu, iar noul auditor a fost desemnat în persoana domnului Sorin Panaite. Un singur aspect le-a fost dat să audă acţionarilor despre cei nou-numiţi: sunt toţi gălăţeni get-beget.” La plecare, acţionarii înfriguraţi şi dezamăgiţi au spus că nu se vor lăsa şi vor depune plângeri la poliţie şi DNA, în care să reclame jaful şi escrocheriile făcute în ultimii ani, care au pus fabrica pe chituci.

Marea miză a celor implicaţi, terenul fabricii, cu o valoare de circa 10 milioane de euro

În urma discuţiilor purtate cu acţionarii prezenţi pe holuri, am aflat că ceea ce a mai rămas de vândut este terenul societăţii SPIT Bucovina SA, care cuprinde vreo 70.000 de metri pătraţi într-o zonă comercială. Acest teren a fost din start atracţia principală pentru gruparea gălăţeană condusă de Cătălin Chelu, spre ghinionul celor câteva mii de oameni care au primit certificatele de acţionar la această firmă. Fosta fabrică de reparaţii auto deţine de fapt lângă Bazarul din Suceava un teren de circa 6,8 hectare, iar la Putna terenul fostei turnătorii de fontă, de circa 3 hectare. Dacă luăm în considerare că valoarea de piaţă este de circa 100 de euro pe metrul pătrat, vânzarea acestor terenuri ar aduce un venit de vreo 10 milioane de euro, deziderat rămas de îndeplinit de către cei rămaşi la conducerea Grupării Chelu, după moartea acestuia în 2014.

Istoricul jafului comis la SPIT Bucovina SA, în ultimii 20 de ani

Am încercat în cele ce urmează să punctăm câteva momente din cadrul schemei de jaf concepută în ultimii 20 de ani, după apariţia în peisaj a acţionarului Cătălin Chelu. Infiltrarea în acţionariatul firmei s-a făcut în 1999, când Chelu a cumpărat cu sume derizorii  19% din acţiunile societăţii şi vreo 10%  pe numele unor apropiaţi de-ai lui. În 2002 Chelu a ajuns să deţină 34,62% din acţiuni, în timp ce mama sa, Doina Rimar, deţinea şi ea 8,54% din acţiuni. Era momentul ca oamenii săi să intre în conducerea societăţii, iar Vasile Iancu, cel care a urmărit întregul periplu, ne-a relatat: ”În anul 2003 s-au infiltrat primele două persoane în consiliul de administraţie, iar în 2004 a intrat în conducere cuplul de şoc al grupării Chelu, Gabriel Constantinescu şi Petru Mihalcea. Atunci a fost numit un nou director general, Marian Buţurcă, persoană ce a fost <controlată> sistematic de gruparea Chelu, acesta reuşind să se menţină pe post până la data de 24 decembrie 2019. În acelaşi an 2004 au intrat în comisia de cenzori alţi doi grei ai grupării, Mihai Brînză şi Gheorghe Chirilă, astfel că în perioada 2003-2006 societatea s-a trezit implicată în tranzacţii comerciale cu vreo 7-8 firme ale grupului Chelu, care a derulat operaţiuni economico-financiare păguboase pentru SPIT Bucovina. Anul 2006 a fost cel în care această grupare a îngenunchiat şi pus pe chituci o sumedenie de firme cu acţionari cuponari, între care şi firma suceveană.” În urma schemei de devalizare a societăţii, a rezultat diminuarea activităţii şi reducerea drastică a numărului de angajaţi.

Majorări de capital în numerar şi tranzacţii bursiere frauduloase

A urmat o acţiune de majorare a capitalului social cu aport de numerar, o practică la care a apelat gruparea la toate societăţile în care s-a implicat, aceasta fiind o modalitate de spălare a sumelor mari de bani obţinute prin tranzacţii frauduloase. Noii acţionari nu s-au gândit la investiţii benefice pentru firmă sau la o reorganizare, ci au intrat în tranzacţii bursiere. În anii 2006-2007, prin aport de numerar s-a ajuns ca societatea să deţină o sumă foarte mare de bani (1.482.910 euro), în comparaţie cu capitalul social dinaintea majorării (344.206 euro). În urma acestei majorări de aproape 1.139.000 euro (4,4 milioane lei) însă, niciodată nu s-a spus cum s-au cheltuit banii, nu s-au făcut investiţii productive, clădirile au rămas în paragină, iar salariaţii s-au evaporat. ”Numerarul din aportul acţionarilor a fost folosit conform unui plan bine pus la punct, în toate acestea fiind implicate societăţi de brokeraj, între care una înfiinţată de Chelu. Prin tranzacţii încrucişate s-au cam topit banii aduşi ca aport, sume fabuloase intrând în buzunarul lui Cătălin Chelu prin astfel de tranzacţii. Chelu vindea scump şi cumpăra ieftin acţiuni de la SPIT Bucovina SA de la ceilalţi, colegi de echipă care au participat la majorare, sau le achiziţiona înapoi pe cele vândute chiar de la cumpărător. Lovitura de graţie o dă Maricel-Ionel Stan, acţionar important şi mare specialist în tranzacţii bursiere la SPIT SA Bucovina, care în 2011 dispune cumpărarea a 200.000 de acţiuni la SC Galgros SA Galaţi, firmă în care Chelu era marele boss. Pentru aceste acţiuni acesta a plătit fabuloasa sumă de 1.445.616 lei, lucru care nu a adus şi nu avea cum să aducă vreun beneficiu firmei SPIT Bucovina, ci doar devalizarea cu această sumă a lichidităţilor”, a declarat Vasile Iancu.

De toate aceste infracţiuni ar fi trebuit să se ocupe DIICOT Bucureşti, care ţine la sertar de peste 12 ani dosarele marilor fraude ale grupării Chelu, însă instituţiile finanţate din banul public nu au făcut nimic în cazul fraudelor de la SPIT Bucovina SA. În lipsa unei atitudini ferme din partea autorităţilor, echipa răposatului Chelu acţionează în continuare nestingherită. Acţionarii sunt însă  hotărâţi să meargă mai departe şi să demaşte uriaşele fraude ale grupării din Galaţi.