Președintele Curții de Apel Suceava, judecătorul Cristinel Grosu, s-a alăturat colegilor săi din țară care au trimis o scrisoare deschisă adresată ministrului Justiției, Stelian Ion, în care condamnă amenințările lansate de acesta într-o adresă transmisă președintelui Curții de Apel Timișoara și semnată de un secretar de stat. ”Dorim ca această scrisoare să fie un semnal de alarmă la adresa persoanelor sau instituțiilor care îndeamnă la nerespectarea unor hotărâri judecătorești. Vrem să fim foarte clari și să spunem că nu ne adresăm unei persoane anume, ci tuturor celor care vin cu mesaje de acest fel, persoane fizice sau autorități”, a arătat Cristinel Grosu.

Semnatarii scrisorii afirmă că demersul Ministerului Justiției "este de o gravitate fără precedent și reprezintă un atac direct atât asupra independenței instanțelor, cât și asupra reputației profesionale a președinților curților de apel". Aceștia anunță că vor sesiza Secția pentru judecători a CSM în vederea apărării independenței puterii judecătorești în ansamblul său.

"Președinții Curților de Apel condamnă ferm presiunile inadmisibile pe care Ministrul Justiției, Stelian Ion, le face pentru ca hotărâri judecătorești definitive să nu fie puse în executare și își exprimă deplina solidaritate cu președintele Curții de Apel Timișoara, față de răspunsul revoltător transmis acestuia, de Ministrul Justiției, cu referire la acest subiect.

În adresa publicată de presă ieri, 10 mai 2021, Ministrul Justiției amenință pur și simplu cu răspunderea penală un președinte al curții de apel dintr-o țară membră a Uniunii Europene pentru că a îndrăznit să informeze ordonatorul principal de credite despre obligațiile ce îi revin în temeiul unor hotărâri judecătorești executorii de drept.

Președintele Curții de Apel Timișoara a informat Ministerul Justiției că există cereri având ca obiect punerea de îndată în executare a unor hotărâri judecătorești, prin care s-au admis acțiunile și s-a dispus uniformizarea modului de calcul al salariilor personalului auxiliar de specialitate, pentru desfășurarea activității în același condiții de vechime în muncă și funcție.

În răspunsul trimis, Ministerul Justiției, uzitând de calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești și făcând referire la dreptul său de a emite „norme și instrucțiuni obligatorii”, a transmis nu doar că aceste hotărâri nu trebuie executate, ci și că o astfel de punere în executare a hotărârilor ar echivala cu săvârșirea unei fapte penale.

Îi reamintim Ministrului Justiției, Stelian Ion, că Statul Român este cel care a dispus plata eșalonată a sumelor derivate din hotărâri judecătorești, prin OUG nr. 114/2018, act normativ obligatoriu, inclusiv pentru Guvernul României”, se arată în scrisoarea deschisă adresată ministrului Justiției.

Semnatarii scrisorii mai spun că amenințarea președinților curților de apel cu plângeri penale pentru punerea în executare a unor hotărâri judecătorești este de o gravitate fără precedent.

”Acțiunea Ministrului Justiției, Stelian Ion, scoate efectiv România din ordinea de drept europeană, arătând că opiniile unui om politic aflat într-o funcție publică au mai mare greutate decât legi și hotărâri judecătorești definitive. Respectarea și aplicarea hotărârilor judecătorești reprezintă nu numai o obligație legală pentru celelalte puteri în stat, printre care și cea executivă, dar constituie chiar esența unei democrații. Mai mult, în materia dreptului muncii, constituie infracțiune tocmai neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor, în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată, conform art. 287 alin.1 lit. e din Codul penal. Presiunile inadmisibile ale Ministrului Justiției asupra instanțelor reprezintă o nouă dovadă că independența instanțelor depinde direct de independența lor financiară și că situația gestionării bugetului instanțelor de judecată trebuie urgent mutată în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Consiliului Superior al Magistraturii – prin punerea în aplicare a Hotărârii Plenului CSM nr. 227/2019”, au mai arătat semnatarii scrisorii deschise.