Începând de astăzi acest colț de pagină va găzdui, săptămânal, o rubrică în care ne vom da întâlnire cu poezia și epigrama, o rubrică prin intermediul căreia vom încerca să picurăm stropi de liniște în sufletele cititorilor și să aducem zâmbete pe fețele brăzdate de vreme, dar și de vremuri, ale acestora.

Cu dorința, mărturisită, de a pătrunde inimile iubitorilor de vers și poantă, răspund provocării lansate de către domnul Tiberiu Avram – redactorul-șef al Monitorului - convins fiind că, având ajutorul Celui care ne îndrumă pașii după criterii numai de El știute, va fi o colaborare frumoasă, bazată pe prietenie, toleranță și sinceritate, spre bucuria celor care încă mai găsesc timp să se aplece înspre adâncul din cuvinte.

Pentru astăzi, poezia care dă titlul rubricii și - pentru că se apropie data de 28 noiembrie - un sonet dedicat Bucovinei noastre dragi…

 

CIOBURI DE METAFORĂ

 

Mi-au amorțit gândurile
Sub înaltul adâncului,
Iar zâmbetul se mai sprijină
Doar într-un ciot de lumină scăpătată.
Cuvintele refuză să mai zboare
Înspre pana poetului
Adormit la marginea durerii,
Cu inima spartă
În CIOBURI DE METAFORĂ,
Precum un zeu săgetat în aripi...
Doamne,
Smulge-mă din întunericul neputinței
Și îmbracă-mă cu veșmântul iertării
Pentru a-mi nemuri credința!
(Constantin Moldovan)

 

SONET PENTRU BUCOVINA

 

Aici e Țara codrilor de fagi,
Ținut de basm, cu turme de mioare,
Cu dealuri și păduri scăldate-n soare,
Cu oameni mândri și prieteni dragi.
 
Aici e Putna lui Ștefan cel Mare,
Lăcaș de-nchinăciune pentru magi
Și pentru cei ce-și poartă în desagi
Averea pentru viața viitoare.
 
Și tot aici e roșul de Humor
Și Voronețul nostru, -al tuturor,
Prieteni buni, aici mi-e rădăcina;
 
De-aceea vă invit, că nu-s sihastru,
În Țara mea de fagi cu cer albastru:
Hai, bateți palma...Pentru Bucovina!
(Constantin Moldovan)

 

La mulți ani, Bucovina!

La mulți ani, bucovineni!

Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!

Constantin Moldovan