O galerie de mină care traversează un versant din masivul Rarău, aflată undeva sub clădirea centrului de telecomunicații, nu departe de Stația Meteo Rarău, este descoperită periodic de turiștii atrași de fotografiile spectaculoase pe care le găsesc pe internet.

Într-adevăr, mina de pe Rarău există și poate fi traversată de la un capăt la altul, oferind imagini superbe la gurile de ieșire. Cei care intră în mină o fac însă pe propria răspundere. Mina nu este deschisă oficial turiștilor din mai multe motive, inclusiv de siguranță. Ca în orice mină veche, există risc de surpări, iar la gurile de ieșire diferența de nivel este de peste 100 de metri.

• Inițiativa de acum zece ani a lui Cătălin Nechifor

Acum zece ani de zile, în 2015, președintele de atunci al Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, ieșea public în presă și anunța că intenționează să includă în circuitul turistic de pe masivul Rarău o galerie de mină.

„Am aflat de existența unei mine vechi, părăsite, care a fost construită manual, la daltă și ciocan. Se pare că popular se cheamă <mina lui Manţog>, dar ne vom informa exact. Și după ce o voi vedea împreună cu specialiști de la Serviciul Salvamont, mi-aș dori foarte mult să putem găsi formula prin care să o transferăm în patrimoniul CJ Suceava, pentru a o integra într-un circuit turistic major”, declara atunci Nechifor.

El mai arăta atunci că mina părăsită de pe Rarău are o galerie principală şi patru galerii secundare, din care una se deschide spre abruptul Rarăului.

Într-adevăr așa este, mina având mai multe galerii, cam toate călcate de turiști, e drept nu de turiști de masă.

• Unde s-a împotmolit proiectul

La zece ani distanță, l-am întrebat pe Cătălin Nechifor unde s-a împotmolit această idee de a mai avea pe Rarău un obiectiv turistic spectaculos.

Acesta a precizat că a avut discuții despre siguranță și ce se poate face pentru amenajare turistică cu cei de la Serviciul Salvamont, dar proiectul s-a împotmolit destul de repede.

”Totul s-a oprit la nivelul Direcției Silvice, de unde ni s-a transmis că orice intervenție de punere în valoare nu poate fi executată deoarece galeriile se află în perimetrul Natura 2000. Era necesară o modificare legislativă, complicată. Din punctul meu de vedere a fost și este păcat că nu s-a putut face nimic”, a explicat Cătălin Nechifor.

• Când a fost săpată mina și în ce scop, informații puține spre deloc

Nu ne putem pronunța aici dacă această mină ar putea fi introdusă la un moment dat în circuitul turistic, însă credem că s-ar putea măcar încerca.

Despre când a fost săpată această mină și în ce scop, informațiile sunt puține, spre inexistente.

O variantă mai vehiculată este că a fost săpată de austrieci pentru studiu geologic, probabil înainte de 1900, ceea ce ar explica lipsa de informații.

Păstrătorul de tradiții de pe Rarău și fostul salvamontist Stelu Erhan spune că mina a fost săpată mai degrabă prin anii 1950, în scop de prospecțiune. Proiectul nu s-a concretizat în mod cert cu exploatarea vreunui minereu, astfel explicându-se și de ce nu sunt informații despre mina de pe Rarău deși, repetăm, vorbim de o gură săpată în tot muntele, cu mai multe galerii.

A fost, așadar, nu doar un început de lucrare, ci de o acțiune dusă până la final, cu ieșirea în capătul celălalt al muntelui.

Până una-alta, deși nu se află într-o zonă foarte izolată, mina de pe Rarău rămâne cu multe mistere, foarte puțin cunoscută.