În societatea contemporană, o senzație difuză de teamă și nesiguranță generalizată pare să fi devenit o prezență constantă. Nu e vorba doar de frici individuale, specifice, ci de o anxietate legată de viitor. Această stare de spirit colectivă se manifestă sub diverse forme, de la incertitudinea economică la preocupările legate de stabilitatea socială și politică, impactul tehnologiei, sănătatea publică și, nu în ultimul rând, schimbările climatice.

Cauzele acestei neliniști sunt multiple și interconectate. La nivel economic, fluctuațiile piețelor, inflația galopantă și riscul recesiunilor creează un sentiment de vulnerabilitate. Locurile de muncă par mai puțin sigure, iar costul vieții continuă să crească, alimentând frica de sărăcie și de un viitor financiar incert. Tinerii, în special, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și construi o bază economică solidă, iar perspectiva unei pensii sigure devine un miraj pentru mulți. Amenințarea cu instabilitatea locurilor de muncă, adesea exacerbată de automatizare și inteligență artificială, adaugă un strat suplimentar de teamă. De asemenea, povara taxelor în continuă creștere alimentează și ea această nesiguranță economică, lăsând un gust amar multora.

Pe plan social, polarizarea crescândă, discursurile radicale și erodarea încrederii în instituții contribuie la o senzație de dezordine și instabilitate socială. Ne confruntăm cu un flux constant de știri negative, adesea distorsionate sau amplificate, iar fenomenul știrilor false (fake news) a ajuns la cote alarmante. Incertitudinea legată de adevăr și manipulare erodează coeziunea socială. Conflictele geopolitice și amenințarea constantă a războiului, chiar dacă la distanță, creează un sentiment palpabil de insecuritate.

Progresul tehnologic, deși aduce beneficii incontestabile, generează și el propriile temeri. Inteligența artificială și automatizarea ridică întrebări despre viitorul pieței muncii și despre natura relațiilor umane. Îngrijorările legate de supravegherea digitală, confidențialitatea datelor și răspândirea dezinformării prin intermediul rețelelor sociale sunt, de asemenea, factori semnificativi în amplificarea nesiguranței.

Nu în ultimul rând, criza climatică reprezintă o sursă majoră de anxietate. Fenomenele meteorologice extreme, amenințarea catastrofelor naturale și impactul pe termen lung asupra mediului și a resurselor naturale generează o teamă existențială pentru viitoarele generații. Conștientizarea fragilității planetei noastre și a ineficienței aparente a răspunsurilor globale la această criză contribuie la sentimentul de neputință. Această teamă și nesiguranță generalizată nu rămân doar la nivel abstract, ci au efecte palpabile asupra vieții cotidiene. La nivel individual, se observă o creștere a cazurilor de anxietate, depresie și stres cronic. Oamenii devin mai prudenți, mai reticenți în a-și asuma riscuri și mai puțin optimiști cu privire la viitorul personal. Se poate manifesta o tendință de izolare socială, o diminuare a încrederii în ceilalți și o creștere a sentimentelor de singurătate.

Depășirea acestei stări de teamă și nesiguranță necesită o abordare multidimensională și un efort colectiv. Este crucial să restabilim încrederea în instituții și în procesele democratice printr-o guvernare transparentă. Dar, la fel de importantă este și acțiunea hotărâtă împotriva știrilor false și a dezinformării. Asta înseamnă investiții în educația media, sprijin pentru jurnalismul de calitate și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de verificare a faptelor. Când oamenii pot distinge adevărul de minciună, sentimentul de control crește, iar panica scade.

Recunoașterea și abordarea impactului emoțional al nesiguranței sunt cruciale. Oferirea unui acces mai larg la servicii de sănătate mintală, cum ar fi consilierea psihologică și terapia cognitiv-comportamentală, poate ajuta indivizii să gestioneze anxietatea, stresul și depresia. Campania de informare și destigmatizarea tulburărilor mentale sunt esențiale pentru ca oamenii să caute ajutorul de care au nevoie. Terapiile pot oferi instrumente practice pentru a face față gândurilor negative și pentru a-și (re)construi un sentiment de control.

Pe lângă terapiile formale, este important să se ofere populației instrumente pentru gestionarea stresului în viața de zi cu zi. Programele de educație publică privind rugăciunea, tehnici de relaxare, mindfulness, exerciții fizice, gândire pozitivă și o alimentație sănătoasă pot contribui semnificativ la bunăstarea mentală. Încurajarea practicilor de conștientizare și a cultivării unei perspective optimiste, chiar și în fața dificultăților, poate întări adaptabilitatea individuală și colectivă.

Teama și nesiguranța generalizată nu sunt destine imuabile, ci rezultatul unor factori complecși, mulți dintre ei creați de om. Recunoașterea și înțelegerea acestor cauze, alături de implementarea unor soluții concrete la nivel individual și colectiv, reprezintă primul pas către construirea unei societăți mai sigure, mai optimiste și mai pregătite să facă față provocărilor zilei de mâine.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com