Agresivitatea la adolescenți este o problemă din ce în ce mai prevalentă în societatea contemporană, afectând nu doar indivizii implicați, ci și familiile, școlile și comunitățile în ansamblul lor. Această manifestare comportamentală complexă poate lua diverse forme, de la violență verbală și emoțională până la violență fizică sau cyberbullying.
Cauzele agresivității la adolescenți sunt multifactoriale și interconectate, reflectând o interacțiune complexă între factori biologici, psihologici, sociali și de mediu. Din punct de vedere biologic, predispozițiile genetice pot juca un rol, influențând temperamentul și reacțiile la stres. Dezechilibrele neurochimice, în special cele legate de neurotransmițători precum serotonina și dopamina, pot contribui la o reglare emoțională deficitară și la un comportament impulsiv. De asemenea, dezvoltarea incompletă a cortexului prefrontal, partea creierului responsabilă de luarea deciziilor, controlul impulsurilor și planificare, este un factor semnificativ. Cercetări recente în neuroștiințe, de exemplu, studiile imagistice cerebrale, au demonstrat că lobul frontal, crucial pentru inhibarea comportamentelor impulsive, este încă în plin proces de dezvoltare la adolescenți, ceea ce explică parțial dificultățile acestora în controlul impulsurilor agresive.
Psihologic, tulburările de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) sau tulburările de comportament, sunt adesea asociate cu agresivitatea. O stimă de sine scăzută și sentimentele de inadecvare pot duce la frustrare și la manifestări agresive ca mecanism de apărare. Un studiu publicat în „Journal of Adolescent Health” a relevat o corelație puternică între simptomele depresive și creșterea comportamentelor agresive la adolescenți. Abuzul de substanțe, inclusiv alcoolul și drogurile, alterează judecata și pot amplifica tendințele agresive.
În ceea ce privește factorii sociali și de mediu, un mediu familial disfuncțional, caracterizat prin violență domestică, lipsa de comunicare, neglijență sau abuz (fizic, emoțional sau sexual), contribuie semnificativ la dezvoltarea comportamentelor agresive. Presiunea grupului de egali, dorința de apartenență și frica de excludere pot determina adolescenții să adopte comportamente agresive pentru a se conforma normelor percepute ale grupului. Expunerea la violență în mass-media, jocuri video și pe internet poate desensibiliza adolescenții la suferința altora și poate normaliza comportamentele agresive. Problemele școlare, cum ar fi bullying-ul (victimizarea sau rolul de agresor), dificultățile academice și sentimentul de eșec pot genera frustrare și furie. Statusul socio-economic precar și lipsa oportunităților pot crea un mediu propice pentru dezvoltarea agresivității ca o modalitate de a face față frustrărilor și de a obține recunoaștere.
Abordarea agresivității necesită implicarea familiei, școlii și specialiștilor. Creați un mediu familial sigur, unde adolescentul să-și exprime emoțiile liber. Ascultarea activă, empatia și stabilirea unor limite clare sunt esențiale. Petreceți timp de calitate împreună și fiți un model pozitiv în gestionarea conflictelor. Cercetările în terapia familială demonstrează că o comunicare familială îmbunătățită reduce semnificativ agresivitatea. Ajutați adolescenții să-și recunoască și să-și gestioneze furia prin tehnici de relaxare (respirație profundă). Încurajați gândirea critică pentru rezolvarea problemelor și exersați soluții non-agresive. Cursurile de management al furiei, oferite de specialiști, sunt benefice. Programele bazate pe Terapia Cognitiv-Comportamentală (TCC) sunt eficiente în dezvoltarea acestor abilități.
Stabiliți un cod de conduită clar, cu sancțiuni consecvente și recompensați comportamentele pozitive. Restricționați accesul la jocuri și filme violente. Discutați cu adolescenții despre conținutul media, ajutându-i să-și dezvolte o gândire critică. Limitați timpul petrecut în fața ecranelor și încurajați activități alternative. Monitorizați discret activitatea online și discutați despre riscurile cyberbullying-ului.
Dacă agresivitatea persistă, intervenția profesională este crucială. O evaluare psihologică poate identifica cauzele. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) îi poate ajuta pe adolescenți să-și modifice gândurile agresive, iar terapia de familie poate îmbunătăți dinamica familială. Grupurile de suport oferă sprijin, iar medicația poate fi necesară în cazuri severe.
Agresivitatea la adolescenți poate fi depășită prin eforturi comune și o abordare proactivă. Investiția în prevenție, sprijin familial și intervenție specializată contribuie la dezvoltarea unor tineri echilibrați și empatici, capabili să-și construiască un viitor fără violență.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com
Comentarii