„Pe primul loc mămăliga...”

Mâncarea lor este pe primul loc mămăliga, nedespărţită de suflarea românească, pregătită din făină cumpărată în Moldova. Ca udătură întrebuinţează mai ales lăptării de tot felul: brândă, lapte dulce, acru, unt, smântână etc. Ca mâncare mai de lucs au balmoşul, un fel de mămăligă pregătită în smântână, în loc de apă. Mai mănâncă apoi carne arareori de vită, mai des de mascur sau cârlan; adesea ori taie păsări, cu deosebire raţe şi gâşte, cari de altfel duc viaţa cea mai fericită în sânul apelor, ce le întâlnesc în toate părţile. Hrana este prin urmare îndeobşte bună şi întăritoare. Drept băutură întrebuinţează mai ales vinul, deşi acesta e de o calitate proastă şi cam scump fiind importat în Bucovina, unde nu creşte via, din causa înălţimei locurilor. Afară de vin se mai bea mied pregătit din miere, precum şi burcut, apă minerală feruginoasă plină cu acid carbonic, care isvorăşte pretutindenea în munţii Dornei”.

„Revista Politică”, Anul II, nr. 11, Suceava, Octomvrie 1887.

 

„Actorii amatori”

În cadrul clubului minier <Valea Fierului> din Iacobeni activează o formaţie de teatru. Componenţii acesteia acordă multă atenţie bunei interpretări şi jocului scenic obţinînd frumoase aprecieri din partea spectatorilor. De curînd actorii amatori au prezentat în faţa unui numeros public <Articolul 111>, farsă comică în două acte, cu care se vor prezenta şi la faza regională a celui de-al IV-lea Festival de teatru de amatori”.

„Zori Noi”, Anul XX, nr. 5547, Suceava, Octombrie 1965.