„Incendiul şcoalei agronomice din Rădăuţ”

Incendiul şcoalei agronomice din Rădăuţ, după cum se comunică, a fost pus de nişte indivizi înadins, deoarece a izbucnit deodată în trei locuri. Pomperilor din Rădăuţ, cărora li-au sosit în ajutor tulumbele dela hergheliile statului şi pompierii voluntari din Rădăuţ şi Frătăuţiul vechiu, li-a succes de-a scăpa toate vitele şi acareturile gospodăriei şi mobilele internatului. Şurele şi o parte din recoltă au ars. Paguba este de 20.000 coroane”.

„Deşteptarea”, Anul IX, nr.66, Cernăuţi, August 1901.

 

“Ruşinea de la Solca”

Va rămâne în analele tuturor ruşinilor naţionale ale comunei Solca faptul că, în decurs de 45 de ani, această comună încă nu şi-a creat casă naţională proprie. De vină e poporul, sau intelectualii, conducătorii lui? Cum de nu se simte oare nevoia unei case naţionale într-o comună a cărei jumătate de populaţie e românească, pe când cealaltă e compusă din nemţi, ovrei şi ce a mai adus vremea de altădată? Cum să nu fie nevoie când numai conştiinţa trează menţine naţionalismul şi naţionalitatea! Să fie de vină poporul, sau sunt de vină intelectualii? Că de mijloace nu se pot plânge! Bani s’au tot strâns în jumătate de veac! S-au irosit însă. S-au strâns iar alţii...S’a pus temelia de piatră...Casa naţională a societăţii <Santinela română>, din Solca a condus’o vrednic Ilarion Grigorovici, directorul Poştei. Ocupat însă cu serviciul a demisionat când a văzut că intelectualii români nu-l secondează...Ce fac intelectualii? Ce face santinela poporului? Au murit sau numai dorm? Dacă intelectualii sunt santinela poporului să se scoale! De altfel ruşinea casei naţionale de la Solca va cădea pe obrazul lor! Şi ruşinea rămâne veşnic ruşine”.

„Glasul Bucovinei”, Anul XX, nr. 5135, 21 August 1937.