„Învăţământul românesc în Bucovina”

„După raportul din 1885, numără Bucovina 60 de şcoale cu limba de instrucţiune română, 17 cu limba germană, 85 ruteană, 4 maghiară şi 68 cu limba de instrucţiune mixtă”.

„Revista Politică”, Anul III, nr. 22, Decemvrie 1888.

 

“Asociaţia Generală a profesorilor secundari, secţia Rădăuţi”

Adunarea generală constată că numărul elevilor români este în descreştere în şcolile noastre secundare şi nu poate fi sporit în mod normal - mai ales în oraşele din provinciile unite - de populaţia română a oraşelor. Alcătuită din muncitori ţărani, funcţionari, această populaţie este săracă faţă de minorităţi, cari stăpânesc comerţul şi industria. Descreşterea populaţiei şcolare româneşti coincide cu scăderea afluenţei de elevi şi eleve de la sate, ţărănimea fiind sărăcită de nerentabilitatea agriculturii în toate ramurile ei de producţie, ceea ce îi face pe oameni neputincioşi faţă de cheltuielile cerute de întreţinerea copiilor la oraş, taxele şcolare, cărţile didactice etc. Bursele acordate de stat se plătesc neregulat şi sunt prea puţine”.

„Glasul Bucovinei”, Anul XVIII, nr. 4706, 10 Decembrie 1935.     

 

„Sărbătoarea majoratului”

Casa de cultură a sindicatelor din Suceava a găzduit o entuziastă manifestare. Sărbătoarea tinerilor care au împlinit sau împlinesc, în 1971, vîrsta de 18 ani. La tradiţionala sărbătoare, organizată de comitetul municipal al UTC, au fost prezenţi peste 700 de tineri din întreprinderile industriale, unităţile comerciale, licee. Solemnitatea şi spectacolul susţinut de formaţiile artistice s-au desfăşurat sub semnul dragostei şi devotamentului neţărmurit al tineretului faţă de patrie şi de poporul muncitor”.

„Zori Noi”, Anul XXVI, nr. 7454, Suceava, Vineri 10 decembrie 1971.