„Însemnătatea creşterii pomilor” (I)

Bucovina, prin felul pământului şi al climei sale, este o regiune foarte potrivită pentru creşterea mai multor specii de pomi roditori. Acest lucru îl cunoaşte fiecare român încă din fragedă pruncie, de când a auzit de frumoasa poezie a poetului Vasile Alecsandri <Dulce Bucovină-veselă grădină>. Dacă noi ne mândrim că Bucovina este o grădină veselă, atunci să îngrijim şi să creştem pomii cu multă dragoste. Este lucru ştiut că pomii se cultivă mai mult pentru fructele lor şi mai puţin pentru lemnul lor. Totuşi unele specii precum este părul şi mai ales nucul, dau un lemn foarte căutat în comerţ. Astfel lemnul de nuc este mult mai căutat chiar decât fructul său. El se plăteşte mai scump ca oricare alt lemn de construcţie şi este folosit la fabricarea aripelor de avioane, a mobilei scumpe etc”.

„Glasul Bucovinei”, Anul XVIII; nr. 4703, Decembrie 1935.  

 

„Pregătiri pentru sezonul sportiv de iarnă”

Odată cu venirea timpului rece a început şi amenajarea patinoarelor al căror număr va fi mai mare faţă de anul trecut. În oraşele Rădăuţi, Suceava, Botoşani şi Vatra Dornei au luat fiinţă centre unde profesori şi antrenori vor iniţia copiii în frumosul sport de iarnă - patinajul”.

„Zori Noi”, Anul XIV, nr. 3732, Decembrie 1959.

 

„Nuntă cu pacoste”

„Nuntă mare în satul Poiana Micului. Tocmai cînd le era nuntaşilor lumea mai dragă, hop că apare şi pacostea, Gh. C., afumat de rachiu. Invitaţii doreau melodii săltăreţe, cum e obiceiul, dar el, nu şi nu, să-i cînte de jale.Au pus oamenii <mînă de la mînă> şi l-au scos pe poartă. Ţi-ai găsit! Pe la miezul nopţii apare şi mai beat, se urcă pe masă, începe să joace şi face una de pomină: cu un cuţit sfîşie toate scoarţele de pe pereţi. Speriaţi şi crezând că au de-a face cu un nebun periculos, nuntaşii au fugit. Nunta s-a destrămat”.

„Zori Noi”, Anul XXVI, nr. 7458, Suceava, Sîmbătă 11 decembrie 1971.