În Suceava Mușatinilor, luna Cireșar, când soarele urcă cel mai sus pe cer, aduce și o intensificare a vieții liturgice la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, într-un crescendo duhovnicesc ce culminează cu 24 iunie, ziua ce a înscris în Sinaxarul Bisericii momentul în care Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou a devenit unul din cetate, prin aducerea cinstitelor sale moaște în vechea capitală a Moldovei. Acest eveniment istoric a fost prilejuit de năzuința domnului Alexandru cel Bun și a sfătuitorului său, mitropolitul Iosif I Muşat, de a întări granițele Țării Moldovei, nu doar prin iscusința militară, ci și prin mijlocirea ostașului adevărat și neînfricat al lui Hristos martirizat în Cetatea Albă.

Racla cu odorul cel mai de preț al Sucevei a fost așezată în ultimele patru zile spre închinare celor care îl cinstesc cu evlavie, într-un baldachin special pregătit și împodobit cu flori, în fața clisiarniței ce surprinde prin veșmântul pictural pătimirile și sfârșitul marelui mucenic.

În această zi de sărbătoare pentru vechea reședință domnească, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur a fost săvârșită de șapte ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

Din sobor au făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Li s-au alăturat în slujire vicarul administrativ al eparhiei, cei trei exarhi, protoiereii celor cinci protopopiate, consilieri eparhiali, dar și clerici din Mitropolia Basarabiei, între care pr. Gabriel-Andrei Gherasă, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chișinăului, și din Arhiepiscopia Iașilor, precum pr. conf. dr. Paul Cezar Hârloanu, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae”.

În cinstea Înaintemergătorului Domnului, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, a cărui naștere este prăznuită în această zi, dar și a mucenicului bineplăcut lui Dumnezeu al cărui nume îl poartă, Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de pr. Ionuț Lucian Tablan Popescu, a răspuns liturgic ecteniilor și rugăciunilor înălțate înaintea tronului Preasfintei Treimi de către slujitorii altarului.

În timpul împărtășirii credincioșilor, gazda acestui eveniment cu o însemnătate deosebită pentru credincioșii din întreaga țară, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a vorbit despre dragostea pelerinilor pentru Ocrotitorul Cetății Sucevei, prezența acestora la Sfânta Liturghie, închinarea la racla cu cinstitele moaște, rugăciunile șoptite cu lacrimi făcându-i părtași la viața Sfântul Ioan, Marele Mucenic fiind la rându-i parte din viața celor care îl cinstesc.

Reiterând faptul că orice hram constituie „un fenomen complex – liturgic, social, spiritual și cultural –, o sărbătoare care re-unește comunități, re-generează sensuri și re-face simbolic țesătura socială, construind punți între regiuni, generații și biografii diferite”, întreaga comunitate trăind astfel an de an „o cincizecime a harului”, întâistătătorul Bisericii de pe meleagurile sucevene a scos în evidență parte dintre motivele cinstirea moaștelor unui sfânt: „Întâlnirea cu Sfântul Ioan este (…) exprimarea unei dorințe profunde de vindecare trupească și sufletească. Înaintea moaștelor unui sfânt, dar mai ales cât stăm la rând, ne confruntăm cu câteva întrebări fundamentale: Ce este viața? Ce este moartea? Ce rămâne după trecerea prin timp? Sfântul Ioan cel Nou este o prezență care subminează ordinea firească a morții și propune o altă ontologie: cea a comuniunii întru Hristos. Într-o lume în care sensul este adesea negociabil, relativ, contestat, martirul afirmă absolutul prin jertfă. El nu este constrâns să moară, ci alege să moară. (…) Într-o lume ce pare că și-a pierdut reperele, Sfântul Ioan cel Nou rămâne un etalon prin fidelitate față de crezul său, prin jertfă, prin verticalitate morală. Astăzi am venit înaintea Sfântului Ioan cu diferite cereri; însă, mai mult decât atât, am venit flămânzi de sens. Iar răspunsul l-am primit nu în cuvinte, ci în prezența unui trup smerit, dar nestricat. Într-o viață dată, dar nerisipită. Într-un martiraj petrecut în vechime, dar care poate converti prezentul.”

De altfel, Părintele Arhiepiscop Calinic a subliniat că participarea la această sărbătoare nu echivalează cu prezența la un spectacol, ci „fiecare chip luminat de rugăciune, fiecare lumânare aprinsă, fiecare oftat în taină la racla Sfântului Ioan cel Nou devine o mărturie vie a lucrării lui Dumnezeu în lume, prin sfinții săi.”

Și fiindcă Biserica este vie în primul rând prin membrii ei, a mulțumit tuturor credincioșilor și credincioaselor, închinătorilor și pelerinilor, de aproape și de departe, prezenți atât fizic, cât și pe calea undelor, la această sărbătoare a bucuriei și unirii întru Hristos prin sfinții săi. „Dumnezeu să vă răsplătească cu har mult roditor osteneala; să vă întoarceți la casele dumneavoastră mai luminați, mai întăriți în credință și mai aproape de sfințenie, purtând în suflete darul acestui hram și binecuvântarea Sfinților Ioan Botezătorul și Ioan cel Nou!”

Nu în ultimul rând, în contextul pomenirii a doi dintre cei mai iubiți Sfinți Ioan în rândul românilor, Părintele Arhiepiscop și-a îndreptat atenția spre toți cei pentru care ziua de 24 iunie a fost prilej de bucurie duhovnicească, dorindu-le ani mulți, cu sănătate și sporite împliniri, celor care aflați de față ori celor care au ascultat slujba, dar și celor care din binecuvântate pricini nu au reușit să se alăture în rugăciune.

Potrivit tradiției îndătinate acum aproape un an, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a alcătuit un Decalog la aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, ce poate fi lecturat pe site-ul eparhiei, www.arhiepiscopiasucevei.ro de către cei care doresc să afle „repere ale unei viețuiri duhovnicești în duh și Adevăr”, ca, „întăriți și prin închinarea înaintea nestricăciosului trup al tânărului înțelepțit de Dumnezeu”, să se facă transparenți harului dumnezeiesc și să își transfigureze viața. Și fiindcă tot astăzi este prăznuită și nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, „cel care a trăit bucuria de a vedea manifestarea puterii și iubirii lui Dumnezeu pe pământ prin Hristos – Mesia, Cel îndelung așteptat”, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a propus în cadrul unui al doilea Decalog „repere duhovnicești pentru cei ce caută să imite viața celui numit de Dumnezeu „îngerul Meu” și cel mai mare între cei născuți din femeie”.

Domnul Alexandru Prelipcean, lect. univ. dr. în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și director al Departamentului Periodice și Reviste Bisericești al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a prezentat cel de-al patrulea volum al seriei înnoite a publicației eparhiale „Candela. Revistă de teologie și cultură”.

Evenimentul s-a bucurat de prezența unor reprezentanți ai oficialităților centrale și locale, precum domnul Gheorghe Șoldan, președinte al Consiliului Județean Suceava, domnul Vasile Rîmbu, primar al Municipiului Suceava, a unui numeros personal clerical și monahal și mai ales a mulțimii impresionante de credincioși și credincioase, cu toții aduși împreună de râvna față de Dumnezeu și de dragostea purtată prietenului sufletului lor, Sfântul Ioan cel Nou.

Suita manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Aducerii moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a continuat în Cetatea de Scaun a Sfântului Ștefan cel Mare cu Parastasul Voievozilor, slujbă de pomenire a domnilor Moldovei.

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut în jurul anului 1300, în cetatea Trapezunt, aflată în Asia Mică, pe malul Mării Negre. Pentru că nu a dorit să se lepede de dreapta credință, a fost martirizat în anul 1330, în Cetatea Albă. Vestea minunilor pe care Sfântul Ioan cel Nou le-a săvârșit în decursul timpului a străbătut întreaga lume ortodoxă, moaștele sale fiind aduse la Suceava de către domnul Moldovei, Alexandru cel Bun.

Irina URSACHI