Un singur pacient grav rănit, cu multiple traumatisme şi hemoragie masivă, are nevoie de 3-4 pungi de sânge imediat ce ajunge în spital. În ultima lună, au fost patru-cinci accidente grave pe săptămână, majoritatea cu victime multiple. Numai luni, 17 iunie, în trei accidente rutiere au fost 15 răniţi, dintre care trei cu leziuni grave.

În Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava medicii au ajuns să efectueze 19 intervenţii chirurgicale într-o singură zi, cu un consum total de 30-50 de pungi de sânge, după cum a declarat doctorul Dorin Stănescu, şeful secţiei Anestezie-Terapie Intensivă. Pe lângă accidentele rutiere şi de muncă, mari consumatoare de sânge sunt operaţiile de proteze de şold şi de genunchi, unele operaţii de cancer, hemoragiile digestive, naşterile cu probleme etc.

Acesta este contextul în care medicii fac apel la oameni să doneze sânge. Sângele este o „marfă” care nu poate fi cumpărată sau produsă artificial; singura modalitate de a-l obţine este donarea. Din păcate, campaniile iniţiate în ultimele luni nu reuşesc să susţină necesarul tot mai mare de sânge din spital, grupele mai rare fiind mereu cu stocul la limită. La grupa AB IV, atât pozitiv, cât şi negativ, directorul Centrului de Transfuzii Sangvine Suceava, dr. Maria Pilat, a declarat că deficitul este cel mai mare. De exemplu, ieri, din 30 de oameni care au donat, doar unul a avut grupa AB IV. „Dacă astăzi avem o urgenţă majoră şi este nevoie de sânge AB IV, nu ştiu cum îi facem faţă. Sper să nu fie cazul”, a afirmat medicul. În situaţii limită, singura cale este de a face apel la judeţele din jur sau la alte centre din ţară, până se găseşte. O soluţie care presupune timp, extrem de preţios pentru pacientul în stare gravă, pentru care fiecare clipă contează. De aceea este important ca la Centrul de Transfuzii să fie asigurat în permanenţă stocul de sânge pentru toate grupele.

Criterii de excludere permanentă sau temporară de la donare

Cei care vor şi pot să doneze trebuie să ştie câteva lucruri importante. Verificarea şi completarea documentelor, analizele şi recoltarea propriu-zisă durează, cu totul, o oră, o oră şi jumătate. Nu pot dona niciodată persoanele care au avut sau au boli de inimă (inclusiv hipertensiunea arterială cronică în tratament, angina pectorală); cu traumatisme craniene cu sechele; etilism cronic; schizofrenie; epilepsie; hepatită cronică, ciroză hepatică; sifilis; pancreatită; cancer, leucemii; diabet zaharat; tuberculoză; astm bronşic; alergie severă; boli endocrine; lupus eritematos diseminat şi alte colagenoze; psoriazis generalizat; persoanele pensionate medical, indiferent de diagnosticul de pensionare.

Există şi câteva criterii de excludere temporară de la donare: boli infecţioase (gripă, infecţii bacteriene); anemie; examinare endoscopică, transfuzii, intervenţii chirurgicale, contact apropiat cu persoane cu hepatită, HIV; vaccinări; sarcină, alăptare; tratamente dentare în ultimele 3 luni; consum de alcool (inclusiv bere) în ultimele 48 de ore; consum de medicamente în ultima lună; tatuaje în ultimele 6 luni.

Pe lângă cele amintite anterior, donatorii trebuie să aibă greutatea minimă de 60 de kg bărbaţii şi 55 de kg femeile şi tensiunea arterială între 100 şi 180 mmHg.

Beneficii acordate pentru donare: bonuri de masă, o zi de concediu plătit şi un set de analize gratuit

Dimineaţa, înainte de recoltare, se recomandă a se consuma o cană cu ceai sau cafea, un mic dejun puţin consistent, legume, fructe. Nu se fumează înainte şi după donare cel puţin o oră, nu se donează după o noapte nedormită.

După donare se stă în repaus în sala de aşteptare 15-30 minute pentru a evita un leşin pe scări, pe holuri şi rănirea donatorului.

Precizăm că România este singura ţară din Uniunea Europeană care acordă încă beneficii pentru donarea de sânge - 7 bonuri de masă în valoare totală de 63 de lei, o zi suplimentară de concediu plătit şi un set de analize gratuit: RH, grupa sangvină, Hepatita B, C, HIV, leucemie, sifilis şi probe hepatice. În toate celelalte state UE donarea de sânge este benevolă, exclusiv din altruism, ceea ce face să nu existe suspiciuni asupra sincerităţii donatorilor la completarea chestionarelor, în vreme ce în România, prin motivarea financiară mascată, această îndoială există.

Pentru occidentali este suficientă motivaţia că sângele lor poate salva trei vieţi. Printre campaniile iniţiate în ultimele luni amintim pe cea a motocicliştilor, a preoţilor, a poliţiştilor, a pompierilor, a studenţilor, a jandarmilor, a companiei Assist şi a PMP Suceava, prin Organizaţia Judeţeană de Femei.