Vremea caldă şi umedă favorizează persistenţa şi circulaţia ţânţarilor, insecte prin a căror înţepătură se transmite un virus care provoacă meningită, ce poate evolua cu forme grave, până la deces. Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Liliana Grădinaru, avertizează că perioada iunie-noiembrie este considerată una cu „risc crescut pentru infectarea cu virusul West Nile”, care este transmis prin înţepătură de ţânţar. În acest an, în judeţul Suceava nu s-a înregistrat încă vreun caz de infecţie cu virus West Nile, dar anul trecut au fost şase cazuri, din care două decese. O femeie în vârstă de 81 de ani,, din Dumbrăveni, a murit în luna august şi un bărbat în vârstă de 63 de ani, din Suceava, a murit la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, în urma infecţiei cu virusul West Nile.

În această perioadă, toate cazurile de meningită înregistrate la pacienţi care au vârsta de 15 ani şi peste această vârstă se anunţă la DSP, de către secţiile de boli infecţioase ale spitalelor, iar de la pacienţii respectivi se prelevează probe care se trimit pentru analiză la Institutului Cantacuzino din Bucureşti.

În acest an, până acum s-a recoltat o singură probă de la un pacient suspect de infecţia cu virus West Nile.

Pe lângă măsurile de dezinsecţie luate de autorităţi pentru spaţiile exterioare, specialiştii recomandă ca fiecare să-şi protejeze de ţânţari locuinţa şi propria persoană şi familie. Directorul DSP Suceava atenţionează populaţia că larvele de ţânţari se găsesc în apa acumulată în subsolurile blocurilor; în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată; în bălţile care se formează din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute, în apropierea locuinţelor; în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte; în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuinţelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc.); în apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii.

Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni. Pentru a se hrăni cu sânge, ţânţarii intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire, unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor.

Măsuri de protecţie împotriva ţânţarilor

Înmulţirea ţânţarilor poate fi împiedicată prin evacuarea apei din subsoluri; prin repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuinţelor; prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau prin protejarea acestora de accesul ţânţarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite; prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor în care apa poate stagna; prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc ţânţarii.

Directorul DSP recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari şi să se protejeze cu îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă prin utilizarea substanţelor insecticide în locuinţă/în jurul locuinţei şi/sau prin amplasarea unor plase de protecţie la ferestre, să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriei şi să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer.

La acţiunile de combatere a ţânţarilor trebuie să se utilizeze substanţe chimice active pentru ţânţarii din specia Aedes albopictus (ţânţarul tigru asiatic), detectat în România în anul 2012, în Bucureşti, şi de atunci identificat în fiecare vară. Potrivit site-ului Institutului Cantacuzino, ţânţarul tigru asiatic este adaptat mediului urban, înţeapă de regulă afară, în timpul zilei, la umbră, şi nu intră în locuinţe decât arareori. Zboară în general jos şi ”atacă” la nivelul picioarelor, iar înţepătura este foarte pruriginoasă (cu ”mâncărime” intensă).

Subliniem că principala cale de transmitere a infecţiei cu West Nile este înţepătura de ţânţar. Perioada de incubaţie la om este între 3 şi 15 zile şi cele mai multe dintre cazuri evoluează fără simptome. La aproximativ 20% dintre oameni principalele simptome sunt asemănătoare gripei, bolnavii prezentând dureri de cap, stare de rău, febră şi vărsături. La 1% dintre cazuri pot apărea şi simptome neurologice, precum meningita sau meningoencefalita.

Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Suceava monitorizează cazurile depistate de infecţie cu virus West Nile, conform Metodologiei Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.