Biserica Mănăstirii Humor va fi sfințită duminică, 14 iunie, începând cu ora 8:50, după finalizarea mai multor lucrări de restaurare. Slujba de sfințire va fi oficiată de Preasfințitul Damaschin Dorneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Credincioșii care vor să participe la evenimentul religios de duminică trebuie să respecte cu strictețe măsurile care se impun pe perioada de alertă: să poarte măști și să respecte distanțarea socială. Ei vor putea urmări slujba de sfințire a bisericii din curtea mănăstirii, unde va fi montat un ecran imens pe care se va transmite live ceremonia. După sfințirea bisericii, după cum ne-a spus stareța Mănăstirii Humor, stavrofora Parascheva Sorohan, credincioșii vor putea trece prin Sfântul Altar, tot păstrând distanța socială. Vor intra pe poarta principală a mănăstirii și vor ieși pe o poartă laterală, pentru a nu se intersecta unii cu alții.

Documentele vremii atestă faptul că la 13 aprilie 1415, domnitorul Alexandru cel Bun face danii către Mănăstirea Humor. În primele decenii din secolul XVI, biserica mănăstirii se prăbuşeşte, iar logofătul Toader Bubuiog decide în 1530 ridicarea unei noi biserici de piatră, amplasată la 500 m de vechea vatră mănăstirească. În anii 1960-1970, se fac importante lucrări de restaurare în aşezământul ortodox, dar adevărata lui perioadă de înflorire începe în iulie 1991, când ÎPS Părinte Pimen reactivează mănăstirea ca aşezământ de maici. În prezent, aici vieţuiesc douăzeci de monahii care, împreună cu stareţa lor, continuă şi înfloresc pilduitor tradiţia monahală specifică unei mănăstiri de talia şi valoarea internaţională a Humorului.

Biserica Mănăstirii Humor se numără, alături de bisericile de la Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa şi Arbore, printre ctitoriile împodobite atât la interior, cât şi la exterior cu fresce bizantine care le fac unice în lumea ortodoxă. Mănăstirea Humor este prima mănăstire cu pictură exterioară. În fapt, fresca exterioară de la Humor pictată de Toma Zugravul în 1535, despre care documentele spun că era pictorul oficial al curții lui Petru Rareș și un bun sfătuitor al acestuia, „pictor din Suceava, curtean al slăvitului și măritului domn moldovean, Petru voievod”, deschide şirul celorlalte biserici cu pictură exterioară din Moldova.