De Ziua Internațională a Poeziei, pe 21 martie 2024, începând cu ora 13:00, în spațiul expozițional al Teatrului Municipal „Matei Vișniec” Suceava, are loc acțiunea „Îmbrățișarea poeziei cu teatrul continuă”. Organizatorii (Teatrul Municipal „Matei Vișniec”, Societatea Scriitorilor Bucovineni și Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”) au pregătit pentru ziua de joi, 21 martie 2024, conferința susținută de criticul literar Isabel Vintilă, inspector școlar pentru limba și literatura română, intitulată „Teatrul lui Gellu Naum – o comunicare poetică”, și lectura de poezie a lui Alexandru Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni și redactor-șef al revistei „Bucovina literară”.

Publicul va afla din expunerea ce va fi făcută de criticul literar Isabel Vintilă că „Teatrul este pentru Gellu Naum un pretext pentru a-și prezenta sub o altă formă teoria, aceea că Ființa se poate iniția în tainele lumii prin suprarealism, poate evolua și reușește, în cele din urmă, să se salveze în fața timpului distrugător. Și asta, în condițiile în care scriitorul nu consideră că între speciile literare ar trebui să se traseze limite, miza lor fiind în concepția sa aceeași”. Iubitorii de poezie ce vor alege să petreacă câteva ore la teatrul municipal se vor întâlni cu Alexandru Ovidiu Vintilă, care va citi versuri inedite din creația proprie și câteva poeme semnate de Gellu Naum.

„Am ales să citesc, printre altele, pe lângă poemele mele, multe dintre ele inedite, poemul Eftihia de Gellu Naum. E un poem absolut excepțional despre fericire, pentru că Eftihia chiar asta înseamnă. E limpede că pentru a atinge fericirea trebuie să înțelegi. Iar ca să înțelegi este necesar să pornești, cum afirmă Naum, de la sfârșit, adică după ce s-au consumat anumite întâmplări, experiențe, furia straturilor care ne premerg sau ne urmează. Mai mult, Gellu Naum vorbește despre un mod de a privi lucrurile atât pe orizontală, cât și pe verticală. Doar atunci poți înțelege cu adevărat. Iar superbul poem Eftihia vorbește și despre acest aspect esențial care e înțelegerea înțelegerii, profunzimile ființei umane”, a spus poetul și eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă.

Gellu Naum, unul dintre cei mai importanți poeți români, are astăzi o largă audiență, fiind apreciat de mulți împătimiți ai literaturii, inclusiv din generațiile cele mai tinere. S-a născut la București, pe data de 1 august 1915. Este absolvent de filozofie la București. La Sorbona, începe un doctorat despre Pierre Abélard. Prin intermediul bunului său prieten Victor Brauner, intră în contact cu André Breton și cu grupul suprarealist francez. În 1941, împreună cu Gherasim Luca, D. Trost, Paul Păun și Virgil Teodorescu, înființează Grupul suprarealist român, a cărui activitate, extrem de intensă în anii 1945-1947, îl va determina pe André Breton să declare: „Centrul lumii s-a mutat la București”. După instalarea regimului comunist, în decembrie 1947, grupul se destramă. Gellu Naum va publica un nou volum de poezie suprarealistă abia după 20 de ani, când are loc un așa-zis dezgheț. În toată această perioadă, își câștigă existența traducând (Diderot, Stendhal, Jules Verne, Kafka, Julien Gracq, René Char, Samuel Beckett etc.). Trăiește la București și la Comana, unde se retrage, mai ales vara, împreună cu soția sa Lyggia, cu care se căsătorise în 1946 și care va deveni protagonista romanului Zenobia, publicat în 1985. Opera sa este tradusă în întreaga lume. În 2006, apare primul volum, Pohesie, din ediția Opere Gellu Naum în limba germană, la Editura Urs Engeler (traducători și îngrijitori de ediție: Oskar Pastior și Ernest Wichner). I s-au acordat de-a lungul timpului numeroase premii în țară și străinătate, fiind propus inclusiv la Premiul Nobel. Se stinge din viață pe 29 septembrie 2001, la București.