Inaugurarea Muzeului de Istorie. Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina, din Siret, care a avut loc joi, a reunit un număr impresionant de participanți. Printre oaspeții care s-au aflat la eveniment și au vorbit despre importanța cunoașterii și asumării istoriei au fost președintele Consiliului Regional Schwaben, Martin Sailer, șeful Administrației Regionale Militare Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk, vice-ambasadoarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, dr. Rebecca Shah, reprezentantul muzeului Yad Vashem, din Ierusalim, directorul diviziei de arhive, Alexander Avram, secretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Luca Niculescu, primarul de Suceava, Ion Lungu, prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, fostul președinte al Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, Suveranul Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România, Stelian Nistor, președintele Comunității Evreiești din Suceava, Sorin Golda, precum și rabinii din Cernăuți și de la Iași, Menachem Mendel Glisnshtain și Yeahodua Aronovich. În deschidere, cei doi rabini au rostit „o rugăciune pentru cei care nu mai sunt”.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că restaurarea și redeschiderea muzeului de istorie de la Siret a fost un proiect de suflet, iar acest memorial al Holocaustului evreilor din Bucovina este un act necesar de recunoaștere a greșelilor din istorie și un avertisment pentru ca acestea să nu se mai repete. Prefectul Moldovan a vorbit despre rolul muzeelor de istorie în educarea generațiilor tinere și despre necesitatea de a fi „alături de prietenii noștri” în „actualul context geopolitic internațional”, primarul Ion Lungu – despre obligația unui popor de a-și cunoaște istoria și a nu-i repeta greșelile. „Istoria trebuie recunoscută și învățată. (...) Respect ceea ce s-a făcut aici”, a afirmat și fostul președinte al CJ Suceava, Cătălin Nechifor.

Stelian Nistor a transmis un mesaj de mulțumire de la președintele Congresului Evreiesc Mondial, Ronald Steven Lauder, pentru președintele Gheorghe Flutur și directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu. Pentru „părinții fondatori ai acestui muzeu”, cum i-a numit Suveranul Mare Comandor al Supremului Consiliu al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România, Stelian Nistor, pe Gheorghe Flutur și Emil Ursu, a fost conferită cea mai înaltă distincție românească a acestui ordin, „Ordinul Andrei Mureșan”, „pentru excepționala contribuție de așezare a istoriei Bucovinei în conștiința lumii”.

„Noi n-am făcut decât să ne facem datoria, nimic altceva în plus”, a spus Gheorghe Flutur, la primirea distincției.

La evenimentul de joi de la Siret au mai fost prezenți fostul ministru al Culturii, deputatul Bogdan Gheorghiu, administratorul public al județului, Irina Vasilciuc, responsabila de parteneriatul Schwaben-Suceava, Katharina Haberkorn, profesori de istorie, reprezentanți ai unor instituții de cultură, directorii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Muzeului Național Brukenthal, de la muzee de la Brașov, Târgu Mureș, Vrancea, Timișoara, Vaslui, Muzeul Național al Literaturii Române, Neamț, Botoșani, Cernăuți, directorul Arhivelor Naționale.

Muzeul prezintă istoria orașului Siret, începând cu perioada preistorică, apoi evul mediu, cu genealogia domnitorilor și exponate din perioada medievală. Spațiile dedicate epocii moderne cuprind panouri interactive cu dezvoltarea Siretului, cu monumentele orașului și exponate, o sală care reproduce interiorul unei case de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, precum și o sală dedicată personalităților din Siret. Din perioada modernă face parte și o sală amenajată ca vagon de tren care evocă deportarea evreilor. Aici este o hartă cu lagărele din Transnistria, mărturii video ale unor evrei bucovineni care au supraviețuit deportărilor și un scurt istoric al deportărilor.

Există, de asemenea, o carte digitală cu piesele celebre descoperite în Siret, iar la subsol este amenajat un spațiu care evocă plecarea evreilor din România după Al II-lea Război Mondial, unde este prezentat un film documentar cu mărturii ale celor care au plecat.

Din Memorialul Holocaustului din Bucovina face parte zidul exterior al muzeului, pe care sunt amplasate peste 53.000 de plăcuțe cu nume ale evreilor bucovineni deportați în Transnistria. Acest memorial a fost realizat cu sprijinul Yad Vashem The World Holocaust Remembrance Center, the Central Database of Shoah Victims’ Names și al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Deoarece numărul celor care au murit în Transnistria nu este cunoscut nici acum cu exactitate, pe zid au fost amplasate 56.000 de plăcuțe, pentru eventualitatea că pe parcurs vor apărea informații și despre alte victime.