Sărbătorită acasă, la Pojorâta, Suceava, sat de pe râul Moldova, în comuna natală a redactorului-șef, Ștefan Străjeri, fiu al locului, publicația americană, de Limbă Română, Curentul Internațional a împlinit 25 de ani. Ștefan Străjeri este și autorul celor două mari volume despre Istoria Românilor din Canada, și al celor din SUA, iar, în prezent, autorul definitivează și cea de a 3-a carte, cea despre Istoria Românilor din America Latină. Acum 15 ani, la Pojorâta, la un deceniu de cultură românească în America, au participat și regretații poeți, basarabeanul Nicolae Dabija și bucovineanul Vasile Tărâțeanu, dar și Vasile Iovu, Nina Negru ș.a.

„O prietenie din copilărie care, de 15 ani, face minuni ...românești pe două Continente Pământești, o prietenie dintre un Primar, de Pojorâta, de 15 ani, Bogdan Codreanu, de care pojorâtenii nu se mai pot sătura, și-l tot aleg pentru că le-a transformat Pojorâta într-un sat mai european decât cele din centrul Europei, și un jurnalist american, născut și bine crescut la Pojorâta, Ștefan Străjeri... Am observat asta poate pentru că-i văd mai rar împreună, odată la 15 ani: octombrie 2009 și iunie 2024...” (Vasile Șoimaru)

La Pojorâta, localitatea natală a lui Ștefan Străjeri, evenimentul cultural aniversar a fost organizat de Primăria, Consiliul Local, Centrul Cultural „Pietrele Doamnei”, director Nicoleta Ursachi, în frunte cu primarul comunei, Ioan Bogdan Codreanu, și a fost moderat de frumoasa jurnalistă de televiziune Raluca Bercea. Binecuvântarea evenimentului a fost făcută de părintele Ioachim, de la Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob”, Corlățeni, Pojorâta.

Dl primar Bogdan Codreanu a acordat titlul de „Cetățean de Onoare” al Comunei, ca un adevărat Trofeu pentru patriotism și iubire de țară, și steagul comunei Pojorâta jurnalistului Ștefan Străjeri, dar și unor tineri talentați și cu merite deosebite, care „reușesc să ne țină uniți și să ne transmită spiritul de învingător”: prof. univ. dr. Corina Chersan Macovei, cu rădăcini pojorene, Oana Iacob, câștigătoarea Premiului I, la Concursul Ministar Cireșar, ca solist vocal, Teodora Bedrule, pentru Medalia de aur obținută la Olimpiada de matematică.

Un frumos buchet de flori a oferit Omul Ioan Bogdan Codreanu soției sale, Paula – vestita dr. Codreanu, de la Neurologie, de ziua numelui.

La rândul său, dl Primar Bogdan Codreanu a primit Diploma Gradul I, din Partea Parlamentului Republicii Moldova, diplomă înmânată de deputatul Vasile Șoimaru.

Deputatul PNL Angelica Fodor, Deputatul din Republica Moldova Vasile Șoimaru, prof. univ. dr. Anca Sîrghie (Sibiu), „fratele ardelean”, Gheorghe Chindriș, „omul care sfințește folclorul” (Ștefan Străjeri), au fost prieteni de viață și de prezidiu care au realizat un portret complex al unui cetățean de onoare al comunei Pojorâta, Ștefan Străjeri, care a dus „o fărâmă de acasă peste ocean” (Bogdan Codreanu), oferind locului în care s-a născut mai mult decât i-a oferit el. Ștefan Străjeri a făcut un adevărat „misionarism cultural” (Anca Sîrghie), ducând peste mări și țări „crâmpeie din istoria națională” (Angelica Fodor), plecând dintr-o adevărată „capitală a frumuseții românești, o minune de sat” (Vasile Șoimaru), s-a aflat mereu „pe linia întâi a românismului, pentru că tot ce-i românesc va exista în timpuri veșnice” (Roxana Iorgulescu).

Salutul din Codrii Cosminului, de la Stejarul lui Ștefan cel Mare, din Ținutul Herței, al lui Gheorghe Asachi, din orașul lui Alexandru cel Bun, al lui Aron Pumnul și al lui Eminescu, a fost adus de Vasile Răuț, președintele Societății Golgota, de la Cernăuți, sub egida căreia s-au restaurat 47 de monumente și 31 de paraclise, un memorial al ostașilor români, cimitirul istoric unde sunt 13 membri ai Academiei Române. Cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, Societatea Golgota a restaurat 3 morminte: Dimitrie Onciul, Dionisie Bejan și Aron Pumnul. Vasile Răuț a venit cu dar de carte din partea jurnalistei doinitoare, Maria Toacă: Neamul nostru de martiri, Boianul meu cu inimă română, Veșnic adăpost al ființei noastre.

Sub îndemnul eminescian „Trăiască nația!”, delegația de la Cernăuți a adus „flacăra românismului din nordul Bucovinei și Ținutul Herței”: Vasile Răuț, Aliona Răuț, Cristina Tărâțeanu, Tatiana Golciuc, Marin Gherman.

Marin Gherman, strămutat, pentru un timp, la universitatea suceveană, a vorbit despre „o convenție a românilor de peste tot”, considerându-se „un transfrontalier”, dincolo de orice frontiere politice, sperând la „un viitor al comunității românești în Ucraina”.

De la Voloca, Ioan Paulencu a prezentat, ritualic, versuri, sub forma unor adevărate iertăciuni, adresate tuturor, pentru iertarea firescului lucrurilor.

Români de pretutindeni și-au pus inima drept amprentă pe această hartă a prieteniei, îmbogățită, an de an, de Ștefan Străjeri: Lili Crăciun (Oradea), Virgil Cosma (Oradea), Roxana Iorgulescu (Radio România Internațional, București), Stela Nacu (TVR Internațional), Camelia Morda Baciu (Roma, Italia), Carmen Stînea (Cleveland, Ohio, SUA), Petru Stînea (Cleveland, Ohio, SUA), Anca Sîrghie (Sibiu), Virgil și Anne-Marie Pruteanu (Michigan), Rodica Elena Lupu (Editura Anamarol, București). Alături de soția Luminița, oamenii de acasă, părinții, familia, vecini, consăteni, colegi, prieteni întru condei și prieteni de pretutindeni și dintotdeauna i-au stat aproape în această zi încărcată de amintire și de istorie: Valerian Bedrule, Ioan Mugurel Sasu, Dragoș Balan, Domnica Codreanu, Ioana Mateiciuc, Nicoleta Bogoș, Nicoleta Latiș, Luminița Ignea, Neculai Marcel Flocea, Vasile Aioanei, Gabriela Braha, Luminița Reveica Țaran…

Trăgând cu ochiul pe Harta Moldovei Istorice, făcută de Dimitrie Cantemir, și pe Harta României Mari, de la 1938, dăruite Pojorâtei de deputatul Vasile Șoimaru, întreaga audiență a încercat „să măsoare timpul în clipe petrecute cu cei dragi, pentru că Timpul nu trece niciodată, clipa nu este har, ci e drum sau dar” (Rodica Elena Lupu).

După simfonia cuvintelor, folkul și dansul tradițional au mers mână în mână, artistul Adi Beznă și Ansamblul „Plaiurile Pojorâtei”, condus, cu măiestrie, de Gheorghe Străjeri, au ridicat Pojorâta la rangul de capitală a culturii.

Luminița Reveica Țaran