La începutul sesiunii, alegerea noii conducerii a acestei Camere a fost amânată cu o săptămână din cauza neînţelegerilor dintre grupurile parlamentare privind repartizarea funcţiilor din Biroul permanent. Această situaţie fără precedent la Senat a fost determinată de decizia Curţii Constituţionale, care a stabilit că grupul independent are dreptul la funcţii în conducerea acestei Camere legislative, astfel că a fost necesară renegocierea algoritmului de repartizare a acestor funcţii care fusese stabilit la începutul legislaturii 2008-2012.

Amânarea a făcut ca prima săptămână a sesiunii să fie destinată numai şedinţelor în comisiile parlamentare de specialitate, fără ca senatorii să se întâlnească în plen.

În urma negocierilor purtate între liderii grupurilor parlamentare din Senat, puterea a obţinut majoritatea în conducerea acestei Camere legislative, respectiv 7 poziţii din cele 13 ale Biroului permanent. Liderii de grupuri din Senat au mai stabilit şi că, de acum încolo, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare se va rediscuta algoritmul repartizării funcţiilor în Biroul Permanent şi în comisiile permanente, "în funcţie de realitatea la zi", după cum anunţa Geoană.

Un alt succes al grupului independenţilor, format din membri UNPR, a fost numirea lui Şerban Mihăilescu ca membru în Comisia pentru Regulament, în condiţiile în care grupul său parlamentar încercase timp de jumătate de an să determine acest lucru. UNPR a mai obţinut, printre altele, şi preşedinţia unei comisii nou înfiinţate, Comisiei pentru afaceri europene, pentru funcţia de preşedinte fiind votat senatorul independent Vasile Nedelcu.

Activitatea Senatului din sesiunea care tocmai s-a încheiat a fost perturbată, timp de câteva luni, de dezbaterile în contradictoriu, amânările şi boicotarea de către senatorii puterii a procedurii de alegere a membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, magistraţi şi reprezentanţi ai societăţii civile. De fapt, disputele au fost cauzate de numirea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM. În cele din urmă, această problemă a fost rezolvată spre finalul sesiunii, după ce şi preşedintele Traian Băsescu a reproşat Senatului că blochează numirile în CSM.

Senatul a adoptat, în prima jumătate a acestui an, o serie de acte normative şi iniţiative importante, printre care şi proiectul de lege propus de Guvern prin care se introduce sistemul de coplată pentru anumite servicii medicale, proiectul de lege care prevede posibilitatea adopţiei internaţionale a copiilor români dacă adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este cetăţean român, proiectul prin care omorul, omorul calificat şi omorul deosebit de grav devin infracţiuni imprescriptibile.

O propunere legislativă, iniţiată de către senatorii independenţi Liviu Câmpanu, Serioja Chivu, Cezar Măgureanu şi Vasile Nedelcu, ce a fost adoptată tacit de Senat şi care a stârnit numeroase controverse prevedea obligativitatea pentru candidaţii la funcţii de demnitate publică, odată cu depunerea candidaturii, şi adeverinţe medicale care să ateste că nu au afecţiuni cronice psihice şi psihiatrice şi, odată aleşi, să fie supuşi anual unui control psihologic şi psihiatric.

Profitând de majoritatea fragilă din Senat, parlamentarii USL au reuşit de mai multe ori să respingă proiecte de lege, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, unele dintre ele priorităţi legislative ale Executivului.

De altfel, în ultima şedinţă a conducerii Senatului, din cauza balotajului înregistrat la vot, membrii Biroului permanent nu au putut să ia o decizie în privinţa traseului pe care trebuie să îl urmeze proiectul privind revizuirea Constituţiei, înaintat celor două Camere de către preşedintele Traian Băsescu.

Pentru că propunerea făcută de către senatorii puterii ca proiectul să fie dezbătut de Senat în paralel cu dezbaterile din Camera Deputaţilor, dar şi cea a senatorilor USL, care au susţinut că dezbaterea actului normativ trebuie să se facă succesiv în cele două Camere nu au întrunit votul majorităţii, decizia a fost amânată pentru sesiunea care va începe la toamnă.

În timpul sesiunii de primăvară, în această Cameră legislativă au fost depuse şi dezbătute două moţiuni simple, "Agricultura falimentară, dar politizată" şi "Politica externă este a României, nu a PDL", ambele fiind respinse la votul în plen.

În această sesiune, numărul comisiilor senatoriale permanente a crescut la optsprezece, prin înfiinţarea a două noi comisii, Comisia pentru relaţia cu românii de pretutindeni şi Comisia pentru Afaceri Europene.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a anunţat, la finalul sesiunii, când a prezentat bilanţul de activitate, că va deveni obligatorie din sesiunea de toamnă prezenţa, "cu o anumită periodicitate", a premierului şi a "miniştrilor cheie" în Senat, potrivit Strategiei pentru îmbunătăţirea activităţii Senatului. Strategia a fost iniţiată de către Mircea Geoană, care, de altfel, a criticat de mai multe ori comunicarea deficitară dintre Executiv şi Legislativ. Pe de altă parte, Geoană a criticat, cu prilejul prezentării bilanţului de sfârşit de sesiune, "disproporţia" actuală între ordonanţele sau proiectele de lege adoptate de această Cameră şi iniţiativele legislative ale senatorilor şi deputaţilor care sunt votate şi şi-a exprimat speranţa ca în viitoarea sesiune parlamentară această situaţie să se schimbe.