România este atractivă pentru investitori, după simplificarea legislației achizițiilor publice, promovarea proiectelor în parteneriat public privat, înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și creșterea absorbției fondurilor europene, a declarat ministrul Eugen Teodorovici, într-un comunicat. După finalizarea consultărilor bilaterale dintre reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menționat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută, apreciază comunicatul Ministerului Finanțelor.„Mă bucur că, atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% și se apropie din ce in ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare. Deciziile adoptate în acest an, pentru încurajarea investițiilor – simplificarea legislației achizițiilor publice, promovarea proiectelor în parteneriat public privat, înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și creșterea absorbției fondurilor europene, fac din România o destinație atractivă pentru investitori. Totodată, avem în vedere promovarea unor măsuri de eficientizare a activității ANAF și de simplificare a legislației pentru reformarea administrării fiscale care vor duce la o mai bună colectare a veniturilor bugetare și va contribui la reducerea și combaterea evaziunii fiscale”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.Board-ul FMI a avertizat, într-un comunicat transmis miercuri, 6 iunie, că inflația și deficitele cresc, absorbția fondurilor europene este slabă, investițiile au rămas în urmă, iar economia se supraîncălzește. Inflația - media generală a scumpirilor - „se reia cu rapiditate”, decalajele dintre venituri și cheltuieli (deficitul bugetar) și dintre încasările și plățile balanței externe (deficitul de cont curent) se adâncesc, investițiile au rămas în urma consumului, iar absorbția de fonduri europene este slabă, astfel că „sunt semne de supraîncălzire a economiei”. Acestea sunt, pe scurt, principalele avertismente ale FMI, cu precizarea că „lipsa unor progrese susținute în ceea ce privește reformele structurale ar constrânge creșterea economică potențială pe termen mediu”. „România a înregistrat o creștere economică puternică în 2017, cu un nivel record al scăderii șomajului și un sector financiar îmbunătățit. Consumul privat, impulsionat de stimulente fiscale și de majorări ale salariilor, a condus la o creștere puternică a economiei, în timp ce investițiile sunt rămase în urmă și reformele structurale au încetinit”, semnalează experții FMI. „Investițiile publice au scăzut la un nivel redus ca procent din PIB de mai mulți ani, cu o absorbție redusă a fondurilor UE. Atât deficitul public, cât și deficitul de cont curent s-au adâncit, la 2,8 și, respectiv, 3,4% din PIB în 2017”. Iar inflația se reia cu rapiditate: „în timp ce ținta de inflație a Băncii Naționale a României a fost atinsă în 2017, inflația anuală a crescut de la luna ianuarie peste limita superioară a benzii din jurul țintei, ajungând la 5,2% în aprilie 2018”, se mai arată în comunicatul citat, care este postat pe site-ul instituției financiare internaționale.Ministerrul Finanțelor dă asigurări că veniturile bugetare vor fi realizate prin reformarea sistemului de administrare fiscală și construirea unei infrastructuri informatice adecvată bazelor de date fiscale și administrării veniturilor. „Pentru raționalizarea cheltuielilor publice, s-a pus bazele unui sistem centralizat de achiziții publice și se va operaționaliza în cadrul Ministerului Finanțelor Publice un departament de analiză a cheltuielilor”, arată comunicatul Finanțelor de joi.Pe termen scurt, politica fiscală va prioritiza cheltuielile de capital, iar deficitul bugetar va fi menținut în cadrul regulilor fiscale ale UE. Strategia pe termen mediu prevede scăderea deficitului bugetar ESA de la 2,95% din PIB în 2018, la 1,45% în 2021. În același timp, Guvernul a decis menținerea la 1% a obiectivului pe termen mediu pentru deficitul structural. Datoria publică de doar 36,8% din PIB înregistrată la nivelul sfârșitul anului 2017(conform legislației naționale fără finanțare temporară), este sustenabilă și va rămâne sub 60% în toate scenariile de stres analizate. Este important de menționat faptul că la nivelul datoriei publice la 31 decembrie 2017 a fost de 35% din PIB (conform metodologiei UE), mai precizează ministerul.Pe termen mediu, se va menține într-un ritm robust creșterea economică, iar poziția externă va fi sustenabilă. Pentru al treilea an consecutiv creșterea economică a accelerat până la 6,9% în 2017, iar nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut peste nivelul anterior crizei. Măsurile economice transparente și predictibile, menite să crească venitul gospodăriilor și să reducă impozitarea indirectă, au continuat să fie principalul motor al creșterii economice. Efectele propagate ale măsurilor de stimulare și tendința ascendentă a creditului de consum vor susține tendința crescătoare. În același timp, contribuția formării brute de capital fix la creșterea PIB a trecut de la o valoarea negativă în anul 2016 la una pozitivă în 2017, pe seama redresării investițiilor private. La începutul anului 2018 s-a înregistrat o relansare semnificativă a lucrărilor de construcții nerezidențiale și civile. Creșterea investițiilor este așteptată să se accelereze pe termen mediu, ca urmare a multiplicării efectelor generate de reducerea de a taxe, de îmbunătățirea constantă a absorbției fondurilor UE și de expansiunea volumului de creditare, încheie comunicatul Ministerului Finanțelor.