Medicul psihiatru sucevean Alexandru Paziuc a fost nominalizat de prestigioasa publicaţie britanică The Economist în cadrul unui raport de ţară care vizează sănătatea mintală. The Economist a făcut referire la metodele inovatoare pe care doctorul Paziuc le foloseşte pentru reintegrarea socială a bolnavilor psihic, scoţând în evidenţă eficienţa acestora. ”Chiar şi în cadrul sistemului de sănătate, persoanele inovatoare şi dedicate pot înfăptui multe, chiar dacă recurgând uneori la metode neortodoxe. Doctorul Paziuc lucrează în Câmpulung Moldovenesc, un orăşel din nordul României. Iniţial a fost şeful secţiei de psihiatrie din cadrul spitalului municipal, dar s-a luptat cu condiţiile proaste şi puţinele resurse disponibile. Ca urmare, în 1999 a obţinut aprobarea de a muta serviciile de spitalizare într-un spital de psihiatrie nou creat, separat, cu conducere independentă. În loc de a fi un pas către un grad mai mare de instituţionalizare, această mutare a devenit o ocazie de transformare. Noul spital de 80 de paturi a reuşit să angajeze doi psihologi, doi asistenţi sociali şi doi terapeuţi ocupaţionali, precum şi să înlocuiască un număr de angajaţi insuficient calificaţi. De atunci au mai fost înfiinţate un staţionar de zi şi o unitate mobilă care oferă tratament la domiciliu în completarea serviciilor din spital. Una din măsurile cele mai neobişnuite luate de doctorul  Paziuc a fost să înfiinţeze o capelă şi să angajeze un preot ca asistent social. Acesta se implică în relaţiile cu comunitatea şi, în cadrul unui ONG  numit Horizons, lucrează alături de beneficiarii de servicii psihiatrice la o revistă a cărei producţie şi publicare fac parte din terapie; aceasta le oferă pacienţilor o modalitate de exprimare şi le permite să afle mai multe despre procesul de recuperare şi despre  drepturile pe care le au. De asemenea, preotul oficiază slujbe religioase care, mai ales cu ocazia sărbătorilor  importante, îi pot include nu doar pe cei care sunt asociaţii spitalului, ci şi alţi membri ai comunităţii. Aceste eforturi, printre altele, demonstrează cum s-ar putea face progrese, dar sunt mult prea puţine pentru a soluţiona în mod adecvat problemele foarte serioase pe care le are sistemul de sănătate mintală”, se menţionează în raportul de ţară realizat de The Economist.

Critici dure la adresa României  în raportul The Economist privind sănătatea mintală

Raportul plasează România pe locul 29 din 30 de ţări în cadrul Indicelui de Integrare a Sănătăţii Mintale. În acesta se arată că asistenţa medicală în domeniul sănătăţii mintale are resurse insuficiente, se bazează pe instituţii spitaliceşti şi este predominant biomedicală mai degrabă decât psihosocială.

”Serviciile sociale şi de încadrare în muncă din cadrul comunităţii lipsesc în mare parte şi cele existente sunt rezultatul muncii unor organizaţii neguvernamentale (ONG-uri). Condiţiile din spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii sunt proaste, atrăgând frecvent critici din partea organizaţiilor pentru drepturile omului. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale administrează un sistem paralel de unităţi de îngrijire pe termen lung, unde majoritatea celor internaţi sunt persoane cu tulburări psihice, unde tratamentele sunt insuficiente sau inexistente şi de unde cel mai frecvent se pleacă prin deces. Politicienii nu sunt cu adevărat interesaţi să schimbe sistemul, neluând măsuri decât atunci când se fac presiuni internaţionale asupra lor şi chiar dând înapoi când presiunea scade”, se spune despre România în raportul The Economist, raport care a fost analizat recent la Bucureşti în cadrul unei conferinţe la care au participat atât factorii guvernamentali, cât şi specialiştii din domeniu, ocazie cu care a fost lansată ”Campania anti-stigmatizare a beneficiarilor serviciilor de sănătate mintală”.

Paziuc îi cheamă pe reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi pe cei ai Ministerului Muncii la aceeaşi masă

Medicul Alexandru Paziuc, care este şi preşedintele Asociaţiei de Psihiatrie Socială din România, a întărit faptul că ţara noastră este deficitară la capitolul ”dezvoltarea serviciilor comunitare” prin care se urmăreşte reabilitarea,  incluziunea socială a bolnavilor mintal, reintegrarea lor în societate.

”Lumea trebuie să înţeleagă că noi nu trebuie să tratăm doar boala pentru că suntem pregătiţi să punem un diagnostic, avem medicaţia la îndemână, dar este necesar să tratăm şi omul la valoarea lui socială. El trebuie reintegrat social, reintegrat în familie şi acest lucru trebuie să se realizeze printr-o monitorizare şi evaluare continuă a acestei stări. Acest lucru nu poate să-l facă medicul psihiatru din cabinet şi nici cel din spitalul de psihiatrie. Ceea ce scoate în evidenţă acest raport este tocmai lipsa interesului la factorii decizionali, politici dacă vreţi, vizavi de punerea în practică a acestor deziderate la care România este semnatară”, a spus Paziuc. El a evidenţiat paradoxul în care se află România în sensul în care deţine în mare parte legislaţia necesară în domeniul sănătăţii mintale, dar care nu este pusă în practică din cauza lipsei voinţei politice.

”Sigur Câmpulungul excelează şi a fost dat drept exemplu, dovadă că se pot face aceste lucruri cu eforturi şi cu mult voluntariat din partea noastră. Atâta timp cât îl ajuţi pe cel de lângă tine să se simtă util, responsabil, respectat şi stimat, indiferent de boala pe care el o are la un anumit moment din viaţă, sigur că acestea sunt premisele unei rezolvări şi unei reabilitări”, a spus medicul sucevean.  El consideră că pentru a rezolva problemele cu privire la reintegrarea socială a bolnavilor psihic, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale ar trebui să se aşeze la aceeaşi masă şi să stabilească măsuri pe care să le implementeze în comun.

”Am ajuns la concluzia că reforma în sănătate mintală din România este făcută de două ministere şi între cele două ministere, chiar dacă există drumuri paralele, e o mare prăpastie. Nu există comunicare, nu există colaborare. Nu putem vorbi de reală reabilitare psihosocială fără suport medical, ceea ce ţine de Ministerul Sănătăţii, dar în acelaşi timp nu putem vorbi de o reală reabilitare fără suportul din partea Ministerului Muncii. Vedem ca soluţie punerea la aceeaşi masă de discuţie a celor doi factori guvernamentali unde să creăm acele instituţii la nivel comunitar, la nivel local care se cheamă centre de sănătate mintală. Eu am propus să se schimbe această denumire în Centre de sănătate mintală şi reabilitare, în care rolurile să fie bine definite pentru fiecare, partea medicală şi partea socială, şi fondurile să vină de la cele două ministere. Numai în felul acesta, privind integrat aceste servicii, vom putea să realizăm incluziunea socială a bolnavilor mintal”, a conchis Alexandru Paziuc.