Oul, ca aliment ritual de consfinţire a sărbătorii, a apărut încă de la începutul creştinismului. Înainte de a fi aliment, acesta este simbol al perfecţiunii, al fecundităţii şi al belşugului, un microunivers care este sursa de miracole. Acestor atribute li se adăugă simbolistica, deloc întâmplătoare, a culorilor: roşul, culoarea vieţii şi a regalităţii, galbenul, culoare solară, verdele, simbolizând renaştere şi speranţă, şi albastrul, semnul credinţei, informează Rompres. Cea mai răspândită credinţă este că Mironosiţele au adus ouă ca prinoase la picioarele Lui, iar acestea s-au înroşit de la sângele jertfirii. O altă tradiţie plasează minunea înroşirii ouălor în momentul în care Maica Domnului, fugind din calea oamenilor lui Irod, a început să arunce cu pietre peste umăr, iar acestea s-au transformat în ouă colorate. Soldaţii s-au oprit să le adune şi au uitat de porunca împăratului. Vopsirea ouălor este o tradiţie răspândită la toate popoarele. Conform tradiţiei, nu toate ouăle trebuie împodobite cu forme şi figuri, ci doar acelea care se păstrează în casă pentru a aduce noroc şi belşug şi a o apăra de rele: acestea sunt ouăle ‘muncite’, fie policrome, realizate prin vopsiri succesive şi o îmbinare a modelelor, de unde şi denumirea de ‘impestritate’, fie cele roşii cu ornamente aplicate cu ceară albă sau prin scrijelirea vopselei. Ouăle monocrome, aproape întotdeauna roşii, se numesc în Bucovina ‘merişoare’. Ele se vopseau în trecut doar cu substanţe vegetale şi erau destinate prinoaselor pentru morţi. Alfabetul simbolic folosit în încondeierea ouălor de Paşti are adânci semnificaţii creştine. ‘Brâul Maicii Domnului’, ‘Crucea Paştilor’, ‘ochiul’ şi ‘porumbelul’, simboluri ale Duhului Sfânt, "mâna’, care semnifică binecuvântarea dumnezeiască, ‘scara’, simbol al ascensiunii la ceruri, ‘pestele’, încifrare a numelui lui Iisus, şi ‘carja’, emblema Păstorului sufletelor rătăcite, sunt doar câteva dintre motivele ce împodobesc oul tradiţional de Paşti. Ouăle împodobite se duc la biserică pentru a fi sfinţite, iar după slujba Învierii, mai întâi vârstnicii şi apoi tinerii ciocnesc ouă rostind formulele de confirmare a credinţei ‘Hristos a înviat!’, ‘Adevarat a înviat!’.

(Sursă: Basilica.ro)