Școala Gimnazială ”George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc a fost luni, 9 octombrie 2017, gazda unor activități deosebite, menite a marca Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului. Activitatea, întitulată "Drepții între popoare și tragedia evreilor – amintiri și învățăminte", a reunit, sub coordonarea profesorului de istorie al școlii Nistiriuc-Ivanciu Francisc, un număr de 84 de elevi din clasele V-VIII și 14 cadre didactice. Printre colaboratorii proiectului s-au numărat directorul şcolii, prof. Lăcrămioara Băcanu, prof. limba și literatura română Oltea Nistor, prof. religie Marcela Norocel, prof. înv. primar Mihaela Grămadă. Profesorul Nistiriuc-Ivanciu Francisc a prezentat un scurt istoric al evreilor, explicând termenul de Holocaust și cauzele care au generat acest genocid împotriva umanității. Acesta a precizat faptul că termenul este utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte a programului de exterminare a evreilor, plănuit și pus în aplicare de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler și de colaboratorii acestuia. Între 1941 și 1945, evreii au fost uciși sistematic într-un genocid, parte a unui eveniment mai mare care a cuprins persecuția și uciderea altor popoare europene.Elevii au aflat că Holocaustul s-a fundamentat pe ideea susținută de Adolf Hitler în lucrarea sa, „Mein Kampf” (Lupta mea), unde afirma existența a trei categorii de rase: rasa superior (ariană), reprezentată de germani, căreia trebuia să i se supună rasele inferioare: latinii, evreii și țiganii, pentru ultimele două categorii promovând exterminarea lor, întrucât de-a lungul istoriei nu au avut o evoluție semnificativă, neconstituindu-și un stat al lor. Hitler susținea ideea exterminării în masă a latinilor și a slavilor în timpul discursurilor publice, iar în România, Holocaustul a avut loc între anii 1937 și 1944.Au fost enumerate cauzele care au dus la Holocaust, modul de defășurare, etapele Holocaustului și metodele de exterminare. Proiectarea unor imagini sugestive din lagărul de concentrare de la Auschwitsz a avut un impact emoțional deosebit asupra participanților la acțiune, care au realizat astfel, prin puterea imaginii, că istoria nu e deloc o poveste, ci reprezintă oglinda fidelă a atrocităților realității, a crimelor produse de oameni împotriva oamenilor.Prof. înv. primar Mihaela Grămadă, alături de elevii clasei a VIII-a Levi Răus, Daniela Nisioi și Mihai Uriciuc, a avut intervenții pe parcursul prezentării, vorbind despre drepții între popoare români și străini, punctând faptul că la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și din Bucovina. De asemenea, au fost proiectate secvențe din filmul "Lista lui Schindler", operă cinematografică inspirată din viaţa lui Oskar Schindler (în 1963 a fost distins cu titlul de "Drept între popoare" de către Yad Vashem în Israel), un om de afaceri german, care, în perioada Holocaustului, a salvat vieţile a numai puţin de 1200 de evrei polonezi, angajându-i în fabricile pe care el le deţinea.