Administrația locală din Gura Humorului și un grup de inițiativă format din foști humoreni, majoritatea medici, din țară și din străinătate, au început demersurile pentru ca orașul să redevină stațiune balneoclimaterică, așa cum a fost în perioada interbelică, datorită resurselor naturale și proprietăților curative ale aerului.

Din anul 2005, Gura Humorului are statut de stațiune turistică de importanță națională, dar localnicii își doresc mai mult și aspiră chiar la statutul de stațiune balneoclimaterică internațională pentru recuperare respiratorie, cardiacă, neuronală și post- COVID.

Primarul Marius Ursaciuc a declarat că la acest moment administrația locală se află în faza de certificare și monitorizare a apelor de la izvoarele sulfuroase de la Brusturosu. „Este o procedură laborioasă, care durează cam un an, și am ajuns la aproximativ jumătate. Simultan mergem și pe zona medicală, la Voroneț avem peste două hectare de teren pentru o investiție serioasă într-un centru medical pentru proceduri de tratament și recuperare. Teren avem, resurse există și suntem foarte bucuroși de implicarea foștilor humoreni din această zonă a recuperării medicale”, a arătat primarul Ursaciuc.

Pe lângă izvoarele cu apă sulfuroasă și ozon, Gura Humorului dispune și de izvoare de apă termală, nevalorificate până acum, care se adaugă peisajului montan care „oferă un cadru ideal pentru relaxare și recuperare”. De asemenea, Mănăstirea Voroneț și celelalte obiective istorice și culturale din zonă sporesc atractivitatea orașului.

Menționăm că în Gura Humorului se construiește deja un centru de recuperare respiratorie și post COVID, iar Spitalul Orășenesc se află într-un amplu proces de dotare și modernizare, cu o echipă medicală tânără și bine pregătită profesional.

Printre medicii care susțin proiectul de transformare a orașului în stațiune balneoclimaterică se numără dr. Adriana Mihalaș, Adriana Mihalaș, secretar general al Colegiului Medicilor București, care a strâns în jurul ei o echipă de specialiști din țară și din diaspora, care s-au implicat și se implică în această acțiune.

Deocamdată, până își va atinge obiectivul de a deveni stațiune balneoclimaterică, Gura Humorului dispune de complexul de agrement ”Ariniș”, cu pârtie de schi dotată cu un telescaun, două săli polivalente de sport, o piscină acoperită, cu saună și jacuzzi, un ștrand cu  piscină în aer liber și bazin de înot pentru copii, un patinoar natural care vara funcționează ca spațiu pentru role și skateboard, terenuri de baschet, handbal, volei, tenis de câmp, fotbal ce dispun și de iluminat nocturn; rezervația paleo-oligocenă Piatra Pinului; structura megalitică Piatra Șoimului; Pădurea de Mesteceni, de unde se poate admira panorama orașului; Dealul Cetății și împrejurimile sale –  o rețea de cetăți de piatră și puncte întărite ce făceau din Gura Humorului o adevărată fortăreață la intrarea în Munții Orientali; cimitirul evreiesc, al doilea ca mărime din județul Suceava, cu stele funerare impresionante, unde este înmormântată mama celebrului tenor Joseph Schmidt; Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina; cea mai veche biserică catolică în funcțiune, din Bucovina;  monumente de arhitectură urbană din secolul al XIX-lea.

Din patrimoniul natural mai fac parte Pietrele Doamnei sau Pietrele Muierilor, adevărat monument al naturii situat pe latura vestică a râului Humor, pe Obcina care desparte Mănăstirea Humorului de orașul Frasin.