Președintele Academiei Române, despre Catedrala Mântuirii Neamului: "Preamărește Ortodoxia"
Mediafax.ro
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, spune despre Catedrala Mântuirii Neamului că, în contextul Centenarului Marii Uniri, noua construcție "preamărește Ortodoxia", iar "acum se va fi împlinit sorocul sacrificiilor noastre".Potrivit istoricului din fruntea Academiei, "Românii sunt astăzi, conform canoanelor Marii Biserici aflate încă în vigoare, al doilea popor ortodox ca mărime din lume, după poporul rus".Istoricul Ioan-Aurel Pop declară, într-un interviu acordat publicației Lumina, că ridicarea catedralei este modul ideal prin care Centenarul Unirii capătă sens: "La un secol de la Marea Unire, la aproape un secol de la ridicarea la rang de Patriarhie (în 1925) și la aproape un secol și jumătate de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, construirea Catedralei Naționale încununează o întreagă lucrare a poporului român asupra lui însuși (cum ar fi spus Nicolae Bălcescu) și ne așază în rând cu lumea"."Planul Domnului a fost acesta: să izbutim marea lucrare în Anul Centenarului Marii Uniri, ca să putem, peste alte centenare de la înfăptuirea actului sublim din 1918, să dovedim vrednicia unui popor creștin situat la Dunăre și în Carpați. Noi, românii, suntem nărăviți să ne autoflagelăm și să ne nimicnicim singuri, dar Domnul nu ne lasă, atunci când se cuvine să fie așa, să ne pierdem cumpătul și ne conduce și spre gesturi de glorie", mai spune Ioan-Aurel Pop.În interviul acordat ziarului Patriarhiei Române, Ioan-Aurel Pop răspunde și criticilor proiectului și spune că oricine pune în opoziție catedrala față de alte instituții publice nu este creștin:"Cei care contrapun catedrala altor construcții (instituții) nu sunt creștini și nu știu că cea mai înaltă școală și cea mai trainică sănătate nu sunt cele ale trupului, ci ale sufletului. Vindecarea odraslelor umane de ignoranța minții (întunecimea) și de bolile trupești (suferința fizică) nu se face numai în școlile instituționalizate de stat sau numai în spitalele slujite de medici, ci și în biserici. Chiar și filosofii greci precreștini știau că vindecarea trupului fără lucrarea asupra sufletului este înșelătoare, neputincioasă și sortită eșecului. Nu din pricina catedralei nu avem noi școli și spitale destule, ci din alte pricini. Ba, aș spune că nu lipsa de școli și spitale este necazul nostru cel mare acum, ci golirea lor de profesori, de elevi suficienți și de medici. Iar neștiința de carte, abandonul școlar, analfabetismul funcțional, plecarea medicilor și asistenților medicali peste mări și țări nu se datorează prea multor biserici și nici credinței prea arzătoare", declară președintele Academiei Române.
Comentarii