De ce stresul vă obosește. Vă întrebați de ce oamenii stresați și anxioși suferă adesea de „oboseală cronică”? Atunci când vă confruntați cu o situație stresantă, hormonii de stres care vă salvează viața, în special adrenalina cu acțiune rapidă, trag energie din banca de stocare a energiei din corpul dumneavoastră și o livrează creierului și mușchilor pentru a lua decizii rapide și a face mișcări bruște. Dar, odată ce nivelul de stres scade din nou, acei hormoni încetează să mai tragă energia, iar corpul are șansa de a-și reface rezervele.

Atunci când acest nivel al stresului rămâne prea ridicat pentru prea mult timp, solicitându-i în mod continuu prietenului său, glanda suprarenală, să producă mai mult cortizol, banca dumneavoastră de energie ajunge în cele din urmă la faliment. Vă îmbolnăviți și obosiți, afecțiune numită oboseală suprarenală.

Hormonii de stres poartă diferite denumiri, cum ar fi cortizol, corticosteroizi, glucocorticoizi, epinefrină, noradrenalină și multe altele. Cortizolul este cel mai comun și cel mai bine cunoscut.

Nivelurile ridicate și prelungite de cortizol pot micșora literalmente capacitatea memoriei și centrii emoționali ai creierului dumneavoastră. Acesta este motivul pentru care cel mai rău lucru pe care îl puteți face atunci când mergeți la o întrunire importantă este să fiți suprasolicitat, pentru că acest lucru poate opri din punct de vedere neurochimic banca de memorie la care trebuie să apelați pentru a fi de succes.

Multe boli grave încep cu stresul din creier, în special bolile inimii, ale intestinului, ale tiroidei și ale sistemului imunitar.  Stresul în exces provoacă o inimă nevrotică. Stresul cronic nerezolvat crește tensiunea arterială și ritmul cardiac și îngustează vasele de sânge coronariene. În cele din urmă, aceste modificări legate de stres, în special tensiunea arterială ridicată, pot să vă epuizeze inima.

În timpul răspunsului la stres, epinefrina face ca trombocitele aflate în circulație să fie mai predispuse la aglomerare. Aceste aglomerări au mai multe șanse să se adune in vasele de sânge, în special în jurul rupturilor din mucoasă produse de hipertensiunea arterială, și să provoace arterioscleroză.

Stresul în exces vă slăbește sistemul imunitar. V-ați întrebat vreodată de ce vă îmbolnăviți atunci când vă simțiți deprimat? Deoarece creierul din cap și „creierul intestinal”, unde se află o mare parte din sistemul imunitar, sunt atât de interdependente, ceea ce simte unul îl afectează pe celălalt. Substanțele neurochimice provenite din stresul emoțional nerezolvat nu rămân în creier. Ele ajung în fluxul sangvin și călătoresc prin tot corpul, unde slăbesc sistemul imunitar, făcându-l mai puțin inteligent. Uneori, acesta nu reușește să atace un germen invadator și uneori devine confuz și atacă propriile țesuturi ale organismului - așa cum se întâmplă în cazul bolilor autoimune.

Acest lucru se mai numește și dezechilibru inflamator: sistemul imunitar rămâne inflamat, continuând să lupte chiar și după ce bătălia a fost câștigată, ceea ce provoacă uzura organismului.

Pe lângă faptul că produce anticorpi împotriva germenilor, sistemul imunitar vă ajută să vă vindecați în urma bolilor. Deoarece stresul redirecționează energia la sistemul imunitar, mobilizându-l pentru a vă ajuta să faceți față stresului, vi se privează corpul de ceea ce are nevoie pentru a se vindeca.

Nivelul în permanență ridicat al hormonilor de stres este unul dintre motivele pentru care persoanele anxioase cronic sunt mai afectate de boli autoimune. Nu uitați, menținerea echilibrului în creierul dumneavoastră ajută la menținerea echilibrului sistemului imunitar.

Stresul în exces vă slăbește fizic. Sistemul imunitar nu este singurul pe care stresul îl slăbește - vă slăbește și corpul fizic. Nivelurile cronice ridicate de hormoni de stres pot distruge proteinele musculare - hormonii de stres caută orice țesut din care să extragă energie -, ceea ce duce la oboseală musculară; de aici și epidemia actuală de senzație de oboseală și durere datorată fibromialgiei.

Ne putem schimba creierul - în bine sau în rău - schimbându-ne gândurile. Puterea gândirii pozitive are acum dovezi științifice.  Studiile de pionierat în schimbarea gândirii - în special cele efectuate de Dr. Jeffrey Schwartz, profesor cercetător în psihiatrie, folosind tomografii ale creierului - au arătat că schimbarea gândurilor negative obișnuite în gânduri pozitive obișnuite poate schimba efectiv structura zonelor din creier în care apar gândurile. Cu alte cuvinte, în creierul dumneavoastră există centrul „fericirii” și centrul „tristeții” și puteți să le influențați activitatea prin intermediul gândurilor dumneavoastră pozitive sau negative.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com