Deputatul PNL de Suceava Bogdan Gheorghiu consideră că municipiul Fălticeni are datoria de a păstra şi cultiva memoria personalităţii excepţionale a celui care a fost Eugen Lovinescu. Bogdan Gheorghiu a amintit că pe 16 iulie s-au împlinit 75 de ani de la trecerea la cele veşnice a lui Eugen Lovinescu, născut la 31 octombrie 1881, în Fălticeni, critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu.

Deputatul liberal a arătat că Eugen Lovinescu este autorul teoriei Sincronismului şi al Mutaţiei valorilor estetice. „Este tatăl criticului Monica Lovinescu şi unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu şi al criticului literar Vasile Lovinescu. Eugen Lovinescu a făcut gimnaziul la Fălticeni, apoi cursurile Liceului internat din Iaşi (1896-1899), fiind apoi licenţiat al Facultăţii de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti, cu o lucrare despre sintaxa latină (1903). Între 1906-1909 se află la Paris, unde obţine titlul de doctor în litere cu o lucrare despre Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire. Odată cu înfiinţarea publicaţiei Sburătorul, s-au pus bazele celei mai ample grupări literare interbelice, care şi-a desfăşurat activitatea şi într-un cenaclu purtând acelaşi nume”, a declarat Bogdan Gheorghiu, care a adăugat că „la început, intenţia mărturisită a criticului a fost aceea de a atrage talente nedescoperite, care să compună o nouă generaţie literară. Treptat, gruparea se consolidează, iar contactul cu diversele opere a dus la cristalizarea sistemului critic lovinescian şi la apariţia unor concepte inovatoare, care au imprimat o direcţie nouă în literatura română interbelică”.

Bogdan Gheorghiu a mai spus că Eugen Lovinescu devine creatorul şi teoreticianul conceptului de modernism, care se dovedeşte a fi destul de generos pentru a desemna şi proza realistă a lui Liviu Rebreanu, şi poezia ermetică a lui Ion Barbu, dar şi epica de analiză psihologică a lui Camil Petrescu, respectiv a Hortensiei Papadat-Bengescu. „Personalitate marcantă a culturii române interbelice, Eugen Lovinescu joacă în epoca dintre cele două războaie mondiale rolul pe care l-a deţinut Titu Maiorescu în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, a spus deputatul PNL de Suceava, care a mai spus că tot Eugen Lovinescu readuce critica literară pe terenul autonomiei esteticului, introducând criterii inovatoare şi un limbaj modern în acest domeniu, preluând, pe de o parte, rigorile criticii maioresciene, iar pe de altă parte, desprinzându-se de modelul său spiritual prin promovarea criticii impresioniste.