„Lucrarea pământului”

„Odinioară, omul nu avea nici închipuire despre lucrarea pământului. Nu cultiva nici grâu, nici secară, nici cucuruz, nici legumi, nici pomi, nimic. Nu ştia ce e plugul, grapa, arşeul, sapa, coasa şi secera; cu atât mai puţin cunoştea îmblăciul, ciurul ş.a. Nici pomeneală odinioară de animale în jurul casei, nici de gunoiu şi îngrăşarea pământului. Nici pomenire de arat şi săpat, nici de sămânţă, semănat şi secerat. Nu ştia omul face economie de loc”.

„Deşteptarea”, Anul IX, nr. 59, Cernăuţi, August 1901.

„Şcoala agronomică din Rădăuţ”

„Şcolerii cari învaţă la şcoala agronomică din Rădăuţ se pot face gospodari de frunte nu numai pe gospodăriile lor proprii, dară pot fi aşezaţi încă şi ca privighetori cu plată bună pe moşii străine, atât de ale fondului, cât şi boiereşti. În şcoala aceasta pot fi primiţi băieţi cu patru clase de la şcoalele poporale, în vârstă de 14 până la 16 ani. Cei ce sunt primiţi fără plată capătă locuinţă şi mâncare pe cheltuielile ţării; dară pentru ca să fie primiţi trebuie să facă poftire în scris, prin direcţiunea şcoalei agronomice, la comitetul ţării, până cel târziu în 3/15 septemvrie al fiecărui an. În fiecare an sunt de aşezat câte 10 locuri, din care 5 fără plată şi 5 cu plată. Preţul unui loc cu plată întreagă e 120 florini, al unui loc cu jumătate de plată, 60 florini pe an”.

„Deşteptarea”, nr. 16 din 15/27 august 1899.