La nivel naţional, Suceava este oraşul cu cea mai tânără populaţie, cu o vârstă medie de 39,5 ani, conform unei analize efectuate de EY, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

În ultimii cinci ani, ponderea segmentului tânăr, sub 15 ani, în populaţia totală a scăzut progresiv, ajungând la 14,8% în 2018, iar numărul românilor de peste 65 de ani l-a depăşit pe al celor sub 15 ani începând cu anul 2014.

Vârsta medie în România a crescut cu aproximativ 4 ani în ultimele două decenii, ajungând la 41 ani în 2018. În aceeaşi perioadă, s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane în vârstă în rândul populaţiei urbane româneşti, una din şase persoane având peste 65 de ani în 2018.

Oraşul cu cea mai tânără populaţie din România este Suceava, cu o vârstă medie de 39,5 ani şi cu doar una din opt persoane cu vârsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de două oraşe din zona Moldovei: Iaşi (39,7) şi Botoşani (40,2). Iaşi şi Botoşani au cele mai mari procente de locuitori cu vârsta sub 18 ani – 19,1% în 2018.

La polul opus, municipiul Brăila are cea mai îmbătrânită populaţie, cu o vârstă medie de 44,1 ani. La o diferenţă destul de mare, se clasează pe locul doi în topul oraşelor îmbătrânite municipiul Braşov (43,6 de ani), urmat îndeaproape de Ploieşti şi Constanţa (43,3 ani). Aceste oraşe înregistrează cele mai mari valori în ceea ce priveşte numărul de persoane de peste 65 ani (Brăila, Constanţa, Ploieşti – 18%, Braşov – 17% din totalul populaţiei).

Capitala se află în top 10 oraşe cu vârsta cea mai ridicată din România, clasându-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenţă foarte mică de media naţională (42,2). Deşi cu o rată a natalităţii destul de ridicată – 9,7 naşteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde în continuare capital uman şi asta datorită emigrării, dar în cea mai mare măsură a sporului natural negativ.

92% dintre oraşele mari (dintre cele analizate) au înregistrat în ultimii 18 ani scăderi ale populaţiei. Cea mai mare scădere înregistrată este în municipiul Brăila cu o pierdere a 13% din populaţie în perioada analizată. La polul opus avem trei oraşe – Iaşi cu o creştere a populaţiei de 13%, Suceava 3% şi Cluj-Napoca 1%.

Astfel, pe măsură ce populaţiile lor continuă să se diferenţieze, oraşele vor deveni din ce în ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.

Analiza a fost realizată de EY, una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Datele luate în considerare au fost: populaţia după domiciliu – numărul de persoane de cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale în anul 2018.