Romanul „America de peste pogrom”, de Cătălin Mihuleac, a fost publicat, luna trecută, de una dintre editurile prestigioase din Polonia, Oficyna Literacka Noir sur Blanc, filiala poloneză a editurii Les Editions Noir sur Blanc fondată în Elveția.

Cartea a fost tradusă de prof. univ. Kazimierz Jurczak, fost consul al Republicii Polone la București și actual șef al Departamentului de Studii Românești de la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, cu titlul „Złota dziewczynka z Jassów” („Fata de aur din Iași”).

În România romanul a apărut în 2014 la editura Cartea Românească, a fost reeditat de Polirom în 2017 și de Humanitas în 2019. A fost tradus în limba germană de Ernest Wichner în 2018 cu titlul „Oxenberg &Bernstein", la publicat de editura Paul Zsolnay, apoi în limba franceză, tradus de Marily Le Nir, în 2020, cu un titlu asemănător – „Les Oxenberg&les Bernstein". Ediția franceză a primit premiul „Cel mai bun roman european 2020” acordat de revista literară Transfuge.  

În prezentarea pe care editura poloneză o face volumului lui Cătălin Mihuleac se arată că acțiunea se desfășoară pe două paliere. Unul îmbină povestea familiei Oxenberg, din România interbelică, „cu fapte cunoscute din documente și arhive secrete, precum și cu opinii clar exprimate asupra vieții socio-politice și a tensiunilor interetnice din acea perioadă”; „o viață care inevitabil ajunge la un sfârșit tragic într-o zi de coșmar de iunie în Iași”. Al doilea set este construit în jurul unei familii de evrei care trăiește în America la începutul secolului XXI. Familia Bernstein conduce o afacere înfloritoare cu haine second hand. „Trăiesc de parcă nu ar avea trecut, ghidați doar de pragmatismul vremurilor noastre, în care totul – de la haine la idei și chiar nostalgie – este „la mâna a doua”. Dora și Suzy, două femei cu personalități excepționale, vor îmbina aceste două planuri, iar cititorul va găsi cheia poveștii lor la finalul unei povești a cărei forță constă în menținerea unui echilibru instabil între burlesc și seriozitate”, scrie editura.

Despre romanele lui Cătălin Mihuleac, editorul polonez spune că „îmbină ficțiunea literară cu faptele istorice, umorul sardonic cu tragedia”, „subliniază cu acuratețe fenomenele sociale și politice din ele, evitând moralizarea și atrăgând cu pricepere cititorul în povești care țin cititorul în suspans până la ultima pagină”. https://www.noir.pl/ksiazka/861. În perioada următoare, autorul va participa la întâlniri cu publicul și la discuții despre carte și despre memoria Holocaustului organizate în Polonia de Oficyna Literacka Noir sur Blanc.

Cel mai recent roman al lui Cătălin Mihuleac este „Poziția a unsprezecea și Domnișoarele lui Fontaine” (2022). Anterior au apărut „Deborah” (2019), „Ultima țigară a lui Fondane” (2016), „Aventurile unui gentleman bolșevic” (2012), „Zece povestiri multilateral dezvoltate” (2010), „Ratarea unui setter” (2004), „Titlu neprecizat” (1999), „Dispariția orașului Iași” (1998), „Garsoniera memorială confort trei” (1996).