Arheologul sucevean Bogdan Petru Niculică a reușit identificarea, în premieră după 1990, a unei noi așezări fortificate în cuprinsul județului Suceava. Este vorba despre o cetățuie de pământ, necunoscută până acum specialiștilor suceveni.

Autorul descoperirii ne-a spus că investigația de cabinet coroborată cu cea de teren a început încă din 2019, în atenția sa aflându-se mai multe sectoare din zona de podiș a județului Suceava.

Au fost analizate, prin metoda carourilor virtuale, sute de imagini, ortofotoplanuri, hărți topografice la diverse scări, precum și informații rezultate în urma propriilor cercetări, toate acestea fiind efectuate cu scopul de a verifica monumente aparținând epocii bronzului și fierului, însă câteva „anomalii” de pe ortofotoplanuri i-au atras atenția în mod deosebit. Pentru confirmarea fortificării în spațiul respectiv au fost necesare atât studiul în teren, cât și imagini satelitare mai precise, zbor cu drona și realizarea unui model digital al terenului.

Bogdan Petru Niculică a mai afirmat că, dacă pentru alte fortificații / cetățui / zămci / horodiști din zona noastră erau cunoscute informații, chiar dacă minimale, încă din secolul XIX, din perioada interbelică sau din a doua jumătate a secolului XX, în cazul de față nu există nici o referință, practic cetățuia fiind total inedită. Morfologia fortificației (amplasarea, suprafața, orientarea, valurile de pământ, șanțurile interne și externe) o apropie foarte bine de unele dintre cunoscutele fortificații cu val de pământ, șanț și palisadă, existente în spațiul nord-est carpatic, datând din secolele VIII-IX de la Fundu Herții (cea mai bine cercetată), Corni, Dersca, Horodiștea, Ibănești, Lozna, Oroftiana, Tudora ș.a. (jud. Botoșani), Baia, Călinești și Volovăț (jud. Suceava), Hlinița (astăzi în regiunea Cernăuți, Ucraina) – aceasta fiind topografiată încă din secolul XIX de arhitectul Karl A. Romstorfer – precum și altele din cuprinsul nordului Bucovinei, de la Horbova, Mamornița, Revna ș.a. (regiunea Cernăuți, Ucraina). Poziționarea fortificației de față mult spre sud comparativ cu cetățuile din județul Botoșani și din regiunea Cernăuți și suficient de aproape de rama montană este cu totul inedită și repune în discuție teritorialitatea și raporturile dintre centrele de putere specifice veacurilor IX-XI. De asemenea, arheologul sucevean a afirmat că nu trebuie excluse, datorită poziției înalte și a elementelor de „fortificare” naturală, locuiri din etape istorice anterioare.

Bogdan Petru Niculică a mai arătat că în ceea ce privește cunoașterea sistemelor de fortificații medievale timpurii din spațiul nord-est carpatic, aceasta a constituit întotdeauna o prioritate pentru cercetarea arheologică românească. Stabilirea centrelor de putere zonale și regionale, pentru secolele IX-XI, echivalente cu mici „țări”, „cnezate” sau „voievodate” reprezintă încă un pas important spre elucidarea etapei care a precedat constituirea statului medieval Moldova la jumătatea veacului al XIV-lea. Investigarea arheologică a fortificațiilor din acest interval temporal permite nu doar reconstituirea sistemelor defensive sub aspect planimetric și material (inventarul arheologic), ci și reconstituirea vieții cotidiene din acele timpuri, înțelegerea structurilor și raporturilor sociale, a modalităților / tehnicilor constructive aferente locuințelor (de suprafață sau adâncite), sisteme de încălzit ș.a.m.d.

Cetățuia – cu axul lung orientat nord-sud, având o suprafață de aproximativ 0,5 ha, cu lungime de aproximativ 100 m și lățimi cuprinse între 30 și 50 m – urmează a beneficia de o fișă de sit, în acest scop coordonatele și descrierea urmând a fi înaintate de arheologul Bogdan Petru Niculică specialiștilor de la Direcția Județeană Pentru Cultură Suceava în cel mai scurt timp. În acest moment, până la declararea ca sit arheologic și includerea în Repertoriul Arheologic Național, pentru a evita anumite „prospectări” neautorizate, care să-i afecteze integritatea, datele sunt protejate în beneficiul noului sit.

Bogdan Petru Niculică este cercetător științific I, arheolog expert și expert în patrimoniul cultural mobil, în cadrul Muzeului Național al Bucovinei, unde funcționează de 27 de ani, precum și laureat al Premiului „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Un sprijin important în documentare a fost oferit și de ing. Constantin Savu, de la firma Casa Verde SRL din Suceava, prin accesul la resurse de documentare topografică de mare precizie, de către Vasile Paul Ciurari, de la Antena 3 CNN Suceava, care a asigurat echipamentele pentru fotografiere aeriană, precum și de dr. Andrei Asăndulesei (Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași, care a efectuat modelul digital al terenului).