"Să nu uităm că ne-a trecut glonţul pe la ureche", a afirmat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referindu-se la pericolele crizei economice, şeful băncii centrale arătând totodată că este nevoie de răbdare pentru ca economia să îşi revină, altfel o variantă ar fi creşterea impozitelor.

El a afirmat că România poate ieşi din criză "cu politici bune şi reluarea încrederii", menţionând că sunt semne de relansare economică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Cred că aceasta e direcţia, cu politici bune şi reluarea încrederii cred că ieşim din criză. Să nu uităm că ne-a trecut glonţul pe la ureche, dar nu au fost majorate impozitele, cel puţin cele importante, iar România a ajuns în faza de relansare. Dacă nu avem răbdare să lăsăm economia să îşi revină, o variantă ar fi să majorăm impozitele. O altă variantă ar fi, dar asta vă garantez că nu se va întâmpla în România, să facem corecţii pe uşa din dos, prin inflaţie şi curs. Trebuie evitată corecţia prin inflaţie pentru că istoric s-a dovedit că în acest caz plătesc mai mult cei săraci şi se îmbogăţesc cei care speculează", a spus Isărescu, prezent la Râmnicu Vâlcea la un seminar pe teme bancare.

România poate avea creştere economică, însă "nu trebuie orice fel de creştere", a afirmat Isărescu. "(Nu trebuie, n.r.) o creştere economică cu inflaţie, care să reia deficitul extern sau să inflameze datoria publică, ca în Grecia", a spus şeful băncii centrale.

Totodată, guvernatorul BNR a spus că datoria publică a României nu trebuie să ajungă la 60% din PIB.

"Trebuie să avem în vedere şi că datoria privată în România este cam măricică. Să nu uităm că criza din România a fost declanşată şi adâncită de capitalul privat. O datorie privată nerezolvată devine problemă publică. România nu are nevoie de o creştere economică cu deficite bugetare mari, ci de una care să se bazeze pe un echilibru între consum, investiţii şi export", a mai spus Isărescu.

Datoria publică a României a scăzut în ianuarie cu 4,1 miliarde lei (aproximativ un miliard de euro) faţă de ultima lună a anului trecut, reducându-şi ponderea în PIB de la 29,29% la 26,71%.