Potrivit raportului, prezentat, vineri, în şedinţa de guvern, cauzele numeroaselor seisme înregistrate într-un interval scurt în câteva comune din Galaţi sunt naturale, respectiv de natură tectonică.

Seismele din Galaţi nu au fost provocate de cele din Vrancea şi nici nu le-au influenţat pe acestea din urmă, având în vedere că în Vrancea se produc la peste 150 kilometri, iar în Galaţi au fost înregistrate la 4-5 kilometri. Dimpotrivă, seismele din Vrancea au contribuit la detensionarea celor din Galaţi, susţin specialiştii.

De asemenea, seismele din Galaţi nu au fost cauzate de foraje având în vedere că acestea au fost realizate cu mult timp în urmă, la adâncimi care nu depăşesc 1.500 de metri, iar la circa 2.500 de metri există un strat cristalin foarte dur.

Costoiu a arătat că nici inundaţiile recente nu ar fi putut declanşa seismele din comunele gălăţene deoarece viitura nu a stagnat, iar apa nu putea pătrunde la 5.000 de metri. Potrivit raportului, însă, inundaţiile au amplificat, prin două canale subterane, efectul seismelor la Izvoarele.

"Raportul prezintă faptul că, datorită inundaţiilor, două zone din centrul comunei Izvoarele au favorizat şi amplificat undele seismice. Seismele au epicentrul între 5 şi 10 kilometri, apa nu a ajuns la 5-10 kilometri, dar a ajuns în stratul superficial care a permis transformarea celor două canale de roci nesedimentate în amplificator pentru transmiterea acestor seisme", a afirmat Costoiu.

Începând cu data de 23 septembrie, în zona Galaţi s-au produs peste 260 de cutremure, dintre care peste 30 au avut magnitudini de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cele mai puternice seisme înregistrate la Galaţi în această perioadă au avut 3,9 grade şi s-au produs în 29 şi 30 septembrie şi în 4 octombrie.