CCR a admis parțial sesizarea președintelui Klaus Iohannis pe Legea privind Statutul deputaţilor și senatorilor, articolul care permite parlamentarilor să intermedieze relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia public, fiind neconstituțional.Judecătorii CCR au decis, marți, că articolul 37 din Legea privind Statutul deputaților și senatorilor este neconstituțional, potrivit unor surse juridice.Art. 37 din actul normativ modificat de Parlament prevede următoarele:„În baza mandatului reprezentativ, deputații și senatorii acționează în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale și locale și serviciile și direcțiile din subordinea acestora, relația dintre aleșii locali și autoritățile publice centrale, dar și dintre potențialii investitori și autoritățile publice locale”.Astfel, Legea se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia de marți a Curții Constituționale.Asupra acestei modificări președintele Klaus Iohannis, argumenta în sesizarea făcută la CCR pe 26 iulie, că „se instituie posibilitatea ca deputații sau senatorii să obțină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetățeni și organele administrației publice centrale sau locale sau între aleșii locali și autoritățile publice centrale, respectiv între potențialii investitori și autoritățile publice locale. Foloasele nemateriale pot fi reprezentate de oferirea unui titlu sau a unei distincții, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil în cazul unor alegeri locale sau parlamentare, promovarea unei inițiative legislative, etc.”Președintele României susținea că o astfel de prevedere a Legii privind statutul deputaților și senatorilor încalcă dispozițiile art. 11 alin. (1) din Constituție, “prin instituirea unei excepții de la reglementările mai sus menționate, dispoziția introdusă venind în contradicție chiar cu reglementarea infracțiunii de trafic de influență în actele amintite”.Șeful statului mai argumenta în sesizare că prin instituirea în Lege a posibilității deputaților și a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relațiilor dintre cetățeni și autorități, respectiv dintre aleși locali și autorități centrale sau dintre investitori și autorități locale sunt încălcate dispozițiile din Constituție, „restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaților și senatorilor și eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetățenilor în membrii Parlamentului României și în autoritatea legiuitoare”.âPe 4 iulie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat un proiect care modifică statutul deputaţilor şi senatorilor, în sensul că deputaţii şi senatorii vor avea dreptul legal de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publice şi locale.Singura interdicţie introdusă, printr-un amendament la iniţiativa care modifică Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, este că aleşii nu au dreptul să pretindă bani sau alte foloase materiale pentru a reprezenta cetăţenii în relaţia cu reprezentanţii administraţiei locale şi centrale."(2) În baza mandatului reprezentativ, deputaţii şi senatorii acţioneză în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relaţia dintre cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile şi direcţiile din subordinea acestora, relaţia dintre aleşii locali şi autorităţile publice centrale, dar şi dintre potenţialii investitori şi autorităţile publice locale", se arată în raportul adoptat de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.Actul normativ adoptat prevede şi faptul că aleşii se pot adresa personal, verbal sau în scris, autorităţilor locale şi centrale pentru transmite sau informa asupra cetăţenilor.Pe 10 iulie, proiectul a fost trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.