Nervi întinși la maximum în regiunea Cernăuți, cu ocazia mobilizărilor pe care autoritățile din țara vecină le fac în rândul populației pentru a putea suplimenta numărul forțelor armate care luptă pe front împotriva Rusiei. Etnicii din satele cu populație românească acuză autoritățile că îi mobilizează pe bărbați ”noaptea ca hoții” și în condiții umilitoare.

Imaginile transmise pe numărul de Whatsapp al ziarului, 0733 123 000, surprind scene din seara zilei de sâmbătă, 13 aprilie, din satul Mogoșești (Bairachi), din ținutul Herța. Satul este situat la câțiva kilometri buni de granița cu România, în zona punctului de trecere a frontierei de la Racovăț, din județul Botoșani.

Mai multe persoane sunt filmate în timp ce se află la pământ, inclusiv în genunchi, cu cătușe, iar în jurul lor oamenii din sat care ripostează față de ridicarea celor patru bărbați.

O femeie din Bairachi a povestit că cei patru bărbați încătușați de echipele de recrutare se întorceau de la muncă, și nu cum susțin autoritățile ucrainene că ar fi încercat să fugă în România pentru a scăpa de război. Unul din ei, care avea acasă o situație mai grea, a fost eliberat în cursul zilei de duminică și a revenit acasă.

”Se poartă cu noi, românii, mai rău ca cu un câine. Eu am ajuns prima acolo și unul din băieți era plin de sânge, de cum l-au bătut. L-au șters pe față să nu se vadă că e bătut. Le-au luat telefoanele și nu au mai putut anunța familiile ce s-a întâmplat cu ei. Au spus că au vrut să fugă în România, dar de aici până la graniță sunt mulți kilometri. Dar au spus asta ca să aibă acoperire”, a povestit o femeie din sat.

O alta a descris starea de spirit din Bairachi ca fiind extrem de tensionată.

”Sunt mai mulți bărbați de la noi din sat care au fost trimiși pe front. Până acum nu a murit nimeni și vrem să se întoarcă acasă cu toții vii și nevătămați. Chiar și directorul școlii a fost mobilizat încă din primele zile de război. A fost acasă în permisie și apoi a plecat înapoi, dar între timp a fost dat dispărut. Au venit să-l caute acasă de mai multe ori, dar nimeni nu știe nimic de el”, a povestit o femeie din satul aflat în ținutul Herța.

Oamenii spun că incidentul de sâmbătă seară nu este un caz izolat și că situații similare se petrec în mai toate satele, mai puțin în orașe, iar când vine vorba de populația de etnie română autoritățile din țara vecină dau dovadă de un zel cu totul deosebit.

”Da, e adevărat, suntem cetățeni ucraineni. Avem și drepturi, și obligații, dar noi, oamenii simpli, suntem cei mai expuși. Bărbații noștri sunt luați și trimiși la război, în timp ce aceia care au bani stau liniștiți și se plimbă fără nici o grijă”, a mai spus femeia din Bairachi, care a mărturisit că numărul bărbaților rămași în sat este foarte mic.

În filmările transmise se vorbește atât în română, cât și în rusă și ucraineană. La un moment dat, un militar întreabă o persoană de ce îl filmează și aceasta îi răspunde pentru că e pe domeniul public.

La acțiunea de sâmbătă seară au participat circa 20 persoane din rândul forțelor de recrutare, dintre care mai multe erau în civil, în jur de 15 persoane, probabil pentru a-i putea depista mai ușor pe cei vizați.

”Mergeți voi să luptați. Ce stați aici și vă plimbați? Noi am luptat. Nu se vede că ați luptat. Poate ați luptat în restaurant! Mergeți voi la luptă! Ei sunt oameni simpli. Dacă ați merge voi toți la război, s-ar fi terminat. De ce filmezi? Nu ai dreptul. Am dreptul să filmez ca să vadă oamenii. Mergeți voi să luptați! Ce fel de muncă este aceasta? Voi primiți bani de la stat. De ce le puneți cătușe? Sunt criminali? Ce au făcut băieții? Voi sunteți criminali! Stați pe loc! Am dreptul să fiu în satul meu. Voi pe cine acoperiți? Unde duceți băieții? Sunt criminali? Nu-i atingeți! Poliția! M-au amenințat că vor trage. Spuneți adevărul, ce faceți aici? Eu sunt om. Nu valorez nimic? De ce mă ameninți că vei trage? Unde? Unde?”, sunt întrebări desprinse din filmele ajunse pe adresa redacției și la care oamenii din Bairachi nu au primit nici un răspuns.

Cert este că cei mai bine de doi ani de război au lăsat urme adânci în rândul oamenilor simpli, iar din regiunea Cernăuți zeci sau chiar sute de etnici români s-au întors de pe front între patru scânduri.