Premierul Marcel Ciolacu a vizitat, vineri, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava și a mers să vadă lucrările de restaurare din acest complex inclus în patrimoniul UNESCO, potrivit informațiilor publicate de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților pe site-ul său oficial.
Premierul României a fost întâmpinat de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, alături de episcopul vicar Damaschin Dorneanul, de membri ai Permanenței Consiliului Eparhial, de starețul mănăstirii, Serafim Grigoraș, precum și de primarul Sucevei, Ion Lungu.
Marcel Ciolacu a vizitat întreg ansamblul mănăstirii, precum și paraclisul unde pe durata lucrărilor de restaurare sunt așezate moaștele ale Sfântului Ioan cel Nou.
Consilierul în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, Vasile Demciuc și arheologul Ioan Mareș le-au vorbit invitaților despre valoarea istorică și cultural-artistică a locașului de cult și au prezentat recentele descoperiri arheologice din pridvorul și pronaosul bisericii voievodale.
Conform informațiilor făcute publice de arhiepiscopie, la racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou a fost „un moment de rugăciune”, în prezența Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a adresat un cuvânt de bun venit celor prezenți și a amintit o parte dintre dificultățile cu care se confruntă eparhia Sucevei. „Fiți bineveniți în Bucovina, acest Athos românesc, statut pe care-l dă acestei părți a țării frumusețea mănăstirilor, opt dintre ele fiind monumente cu valoare universală, incluse în patrimoniul UNESCO. De regulă, atunci când un demnitar de stat vizitează comunitățile eclesiale și sociale din țară, și nu numai, liderii spirituali sau politici din acele zone încearcă să aducă în atenția Excelenței sale parte din greutățile cu care se confruntă, cerându-i ajutorul. De aceea, vă rog să-mi permiteți să supun atenției Excelenței Voastre doar două dintre aceste greutăți: lipsa contribuțiilor pentru personalul neclerical; la nivel de arhiepiscopie sunt foarte multe parohii, chiar câteva sute, care din lipsă de fonduri, nu au cântăreți bisericești și nici personal deservent”, i-a spus înaltul ierarh premierului țării.
O altă problemă semnalată de arhiepiscop este lipsa unei suprafețe de teren necesare construirii unui ansamblu arhiepiscopal, „pentru a da curs unui firesc istoric și unei fundamentale nevoi privind viața Bisericii și a comunităților din Bucovina”. „Nu solicităm în această etapă restituirea în întregime a Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care ar presupune 192.000 de hectare, deși ar fi un plus pentru lucrarea Bisericii, ci, pentru împlinirea dezideratului edificării ansamblului arhiepiscopal, ar fi nevoie de cel puțin 20 hectare. De asemenea, vă rugăm să susțineți în continuare lucrările de restaurare și consolidare a monumentelor UNESCO, de categorie A și B, care sunt în plină desfășurare, precum și cele de construire a așezămintelor eclesiale, socio-medicale și filantropice, atât de importante pentru semenii noștri”, a mai spus ierarhul.
În semn de „prețuire și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești” și pentru „remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic i-a oferit premierului Marcel Ciolacu cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, „Crucea Bucovinei” și i-a dăruit o icoană pictată cu chipul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, ocrotitorul Cetății Sucevei.
Aceeași distincție a fost înmânată altor doi membri ai delegației oficiale, respectiv secretarului de stat Alexandru Stoica și senatorului Paul Stănescu, iar Ordinul „Mușatinii” a fost conferit secretarului de stat Gheorghe Florin Cârciu, pentru strădania în slujirea semenilor, „urmând (astfel) domnilor Moldovei și altor vrednici ctitori de țară și neam”.
Premierul României și-a exprimat recunoștința pentru ordinul eparhial primit și bucuria de a se afla pe aceste meleaguri, apreciind că societatea actuală „trebuie să lupte pentru păstrarea valorilor autentice”, Biserica fiind cea care „menține vie credința”. „Am avut plăcerea de a avea parte de o primire creștinească, ruptă din film, bizantină, aș putea spune, și am avut parte de o împlinire, în primul rând cunoscând mai multe detalii istorice despre acest tărâm, și nu e pentru prima oară când o spun, Bucovina și Suceava sunt un tărâm rupt din rai, un tărâm plin de credință; și cred că un popor nu poate avea viitor fără să-și cunoască istoria. Dar cel mai important este că un popor este pierdut atunci când nu mai are credință. Și eu, și toți cei care au primit astăzi o distincție din partea Înaltpreasfinției Voastre încercăm să apărăm valorile creștinismului, lucru care nu este tocmai ușor în vremurile progresului care a adus, normal, și o deschidere mult mai largă și o încercare de schimbare a valorilor. Atât timp cât pașii și calea mi-au fost îndrumate să fac acest lucru, am să-l fac fără rețineri”, a spus Marcel Ciolacu, citat pe site-ul arhiepiscopiei.
De asemenea, Ciolacu a subliniat „importanța cooperării dintre instituțiile statului și Biserică” și a afirmat că „valorificarea patrimoniului național este una dintre prioritățile Guvernului”. „Am încercat, împreună cu colegii mei, să ne facem calea corectă, îndrumată în primul și în primul rând de Biserică. Cred că aici trebuie să găsim și echilibrul instituțional între Biserică și noi, oamenii politici. Biserica și armata sunt cei doi stâlpi ai acestui neam. Noi, în schimb, trebuie să știm să protejăm aceste valori. (…) Niciun Guvern, și o spun cu mândrie, dar și cu smerenie, niciun Guvern într-o perioadă atât de scurtă nu a făcut și nu a încercat să închidă atâtea nedreptăți. Și nu a încercat să continue mai ales minunile lăsate, care sunt înscrise și în patrimoniul UNESCO, fiindcă ele ne definesc pe noi ca neam. Am încercat să reparăm anumite greșeli și le-am reparat, ele devenind priorități pentru acest Guvern, și așa am să fac în continuare”, a declarat Ciolacu.
Contractul de finanțare pentru realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare ale ansamblului de clădiri ale Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” a fost semnat în luna august a anului 2022.
Dintre obiectivele cuprinse în proiectul de finanțare fac parte Biserica „Sfântul Gheorghe”, stăreția, corpul de chilii, paraclisul, clisiarnița și zidul de piatră care separă incinta mănăstirii.
„Misiunea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților de a proteja, conserva și valorifica patrimoniul cultural, istoric și religios din Bucovina se oglindește zi de zi și în proiectele de consolidare ale locașurilor de cult, dar și în efortul comun, stat și Biserică, de a completa moștenirea înaintașilor”, se mai arată pe pagina web a arhiepiscopiei.
Comentarii