La Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” a fost lansat recent al doilea volum „Călătorii identitare. Românii megieși”, ce poartă semnătura scriitorului Mihai Nicolae. Volumul a fost publicat anul acesta, la Editura Universul Academic.

Pe prima pagină a volumului se regăsește o însemnare preluată din încredințările lui Doxachi Hurmuzachi (boier român din Ducatul Bucovinei): „Aceste trei datorii sunt Patria, Limba și Biserica. Românească e țara aceasta în care trăim, câștigată și păstrată cu sângele străbunilor noștri și înzestrată cu drepturi românești. Limba română este sufletul naționalității noastre pe care ne-au păstrat-o străbunii noștri în timpul barbariei chiar cu răpunerea vieții. Biserica țării noastre este Biserica Ortodoxă, odorul cel mai scump al sufletelor noastre.”

• „Despre dulcea Basarabie, mereu pierdută și mereu regăsită...”

Profesoara Daniela Ceredeev, inspector școlar pentru religie, a spus că volumul II „Călătorii identitare. Românii megieși” este „o carte mărturisitoare de românism, de iubire de neam și de țară; o documentată invitație la cunoașterea identitară a românilor risipiți, dar nerisipitori, prin <megieșe> părți ale lumii; o repetată evocare a celor care suntem în esență; o călătorie cu accente uneori inițiatice înspre inima identității românești; o carte <scrisă cu pasul>, pentru că-n fiecare filă a ei se regăsesc povești și povestiri cu oameni și cu viață, de-o viață, culese de autor chiar de acasă de la românii dimprejurul României”.

Coordonatoarea ediției este dr. Irina Airinei Vasile, lector al Universității din București, senior editor la Gazeta Românească Tel Aviv, care, prezentă la evenimentul de la Biblioteca Bucovinei, a împărtășit publicului, format din mulți tineri, „povestea” acestui al doilea volum al cărții: „Cartea care vi se așterne în față, <Călătorii identitare. Românii megieși>, volumul al II-lea, s-a născut din dorința, ba chiar din obligația morală, sincer resimțită a autorului, de a pune în operă o sinteză documentară unică dedicată comunităților istorice românești din vecinătatea României, comunități care nu au fost cuprinse în volumul I al acestei lucrări de referință pentru istoria noastră. Este vorba, de această dată, despre dulcea Basarabie, mereu pierdută și mereu regăsită, mai românească de fiecare dată și mai adâncită în credința ei. Se vorbește despre mititica Bucovină, Moldova de Sus, cu ierarhii iubitori de cultură și devotați ortodoxiei românești, cu o istorie multietnică fabuloasă și cu întorsături ale destinului istoric pline de suferință umană.”

• „Cuvinte ce zidesc și înveșnicesc”

Inspectorul școlar Daniela Ceredeev le-a vorbit tinerilor, liceenilor prezenți la eveniment, despre câteva dintre „cuvintele dulci ale graiului românesc, cuvinte ce zidesc și înveșnicesc, strecurate aproape evlavios de autor în nou-izvodita și frumos și ales trudita sa carte.

Vi le-amintesc, că-i peste poate să nu le fi auzit, și rostit, și trăit măcar în parte: megieș, ispravă, ceaslov, hrisov, pristol, jind, zăbavă, vraiște, izbândă, blid, dâmb, zadie, păcurar, lăut, pleavă, <ne-om izbăvi de cel hain>, <cer sărin>”.