La Gura Humorului va fi organizat marți, 4 aprilie 2023, începând cu ora 10:00, în piața „Ștefan cel Mare” (în fața Catedralei „Nașterea Maicii Domnului”), Târgul de Paști, ediția a XXIII-a.

Zeci de încondeietori din Bucovina vor veni la târg pentru a expune ouă încondeiate și pentru a face demonstrații de încondeiere a ouălor, artă tradițională bine păstrată în această zonă a țării.

Scopul acțiunii este acela de a menține și de a promova unul dintre cele mai răspândite și cunoscute meșteșuguri din Bucovina, încondeiatul ouălor.

De asemenea, Târgul de Paștiare drept obiectiv și stimularea creatorilor populari autentici, promovarea valorilor culturale durabile bucovinene și, în egală măsură, promovarea, în spațiul european, a stațiunii turistice Gura Humorului.

Târgul de Paști, ediția a XXIII-a, de la Gura Humorului este organizat de Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina și Primăria Gura Humorului, în parteneriat cu Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina. Organizatorii spun că acest târg tinde să ocupe un loc important în cadrul manifestărilor tradiționale pre-pascale din Bucovina și din țară.

Eutasia Rusu, expert etnograf la Centrul Cultural, spune că la noi, în Bucovina, ouăle încondeiate și cele împistrite completează bogatul patrimoniu artistic local, alături de vestitele monumente de artă medievală, de cele ce aparțin arhitecturii populare, de minunatele costume populare, covoare, ștergare, ceramică etc. „Este destul de greu să fixăm un moment absolut sau chiar relativ privind începutul datinii încondeierii sau a împistririi ouălor. Ouăle frumos ornamentate apar ceva mai târziu pe scara istorică față de cele înroșite. Se pare că prima știre scrisă referitoare la acest aspect o avem din timpul lui Constantin Brâncoveanu (1689-1714)”, spune Eutasia Rusu.

Pregătirea ouălor pentru încondeiere (împistrire) se face din timp, încă de la începutul Postului Mare, când gospodinele încep să-și rezerve ouă suficiente, de obicei selectându-le pe cele „fără de bănuț”. Operația de încondeiere începe cu mult timp înaintea Învierii Domnului, deoarece necesită mult timp și migală, uneori aceasta continuându-se până la Înălțare Domnului sau până la Duminica Mare.Expertul etnograf sucevean ne-a mai povestit că pentru împistrire se folosesc două instrumente simple și destul de arhaice, chișița și „feleșteul” (motocul). Chișița este folosită pentru trasarea liniilor cu ceară și constă într-un bețișor lung, care la un capăt are o gaură prin care se introduce un tub de calibru foarte mic, având și un fir de păr de porc. „Feleșteul” este întrebuințat pentru marcarea punctelor. Este un băț, având în vârf puțin bumbac. În Bucovina sunt multe mâini iscusite care folosesc aceste instrumente și realizează ouă închistrite vestite în toată lumea. Bucovina este bogată în meșteri populari încondeietori, care duc faima acestui ținut departe, peste hotare, prin participarea la târguri și expoziții internaționale.