Actorul câmpulungean Lucian Dragotă și-a lansat recent volumele „Petale de suflet” și „Prin anotimpuri… cu dragoste”, la Suceava, la Biblioteca Județeană „I. G. Sbiera”, pe 29 iunie 2023, și la Câmpulung Moldovenesc, la Liceul Tehnologic, pe 30 iunie 2023.

Din prezentarea făcută de prof. dr. Luminița Raveica Țăran am aflat că Lucian Dragotă s-a născut în Câmpulungul Bucovinei, din părinți profesori, mama - profesoară de matematică, iar tatăl - profesor de educație fizică și sport. A absolvit Colegiul Național „Dragoș Vodă” și apoi Universitatea de Artă Dramatică și Cinematografică „George Enescu” din Iași, la clasa profesorilor Dionisie Vitcu și Gheorghe Marinca. „Talentul artistic s-a îndreptat spre teatru, muzică și poezie: a fondat o școală de actorie, a scos trei albume muzicale, două de muzică rock și unul de colinde, muzica, versurile și interpretarea aparținându-i, a început să scrie versuri din studenție, pe foi, pe caiete, pe ambalaje de carton, concretizate, acum, în cele două cărți de poezie”, a mai spus dr. Luminița Țăran.

La cele două vernisaje, autorul s-a bucurat de prezența prietenilor, colegilor, iubitorilor de vers și muzică, care au dorit să cunoască „misterul” celor două volume. Răsfoind cărțile, au descoperit cu ușurință sensibilitatea autorului. Constantele celor două întâlniri, în locuri în care i-au rămas rădăcini, Suceava și Câmpulung Moldovenesc, au fost autorul, Lucian Dragotă, cărțile, prezentatorul dr. Luminița Țăran, poezia, muzica și teatrul. De altfel, după cum a apreciat și dr. Luminița Tăran, „cele două leitmotive care ne-au oferit porția de cultură au fost ut musica poesis și theatrum mundi”.

•  Poezie, muzică, teatru

Scriitorul Constantin Horbovanu a fost cel care a moderat evenimentul cultural de la Biblioteca Bucovinei, de pe 29 iunie, și care a pregătit pentru acest moment „un interviu imaginar”, întrebările regăsindu-și răspunsurile în filele cărților: „Cunosc un poet care susține că el este buricul pământului. Un altul…că e cel mai valoros din lume. Un altul…că…fără el, planeta s-ar opri. Lucian Dragotă, tu ești mai modest… Ce părere ai despre tine, poetul?”; - „Sunt cel mai talentat din țara asta!”. Un moment cu totul emoționant a fost generat de fosta învățătoare a autorului, Aurica Hetriuc, căreia Lucian Dragotă i-a dedicat o poezie, și de fiica autorului, Roua Dragotă, care, moștenind talentul artistic al tatălui, a cântat la chitară și a recitat, purtând publicul „într-o adevărată muzică a sferelor”.

• „Am așternut în versuri ce inima-mi apasă / Și-am zămislit cu pana ce-a plâns sufletul meu.”

Lansarea celor două volume la Câmpulung Moldovenesc, în Sala de Festivități a Liceului Tehnologic, a fost moderată de universitarul Neculai Marcel Flocea, președintele Cenaclului câmpulungean „Țara de Sus”, care i-a scris pe loc autorului câteva dedicații: „Actorul a ieșit în stradă / Nu ca să cumpere salam, / Aduce poezia ca ofrandă / Și luptă cu maneaua lui Salam”. La eveniment au fost prezenți și prozatorul Vasile Aioanei, dar și poeta Gabriela Braha, membri ai cenaclului câmpulungean, care au vorbit despre autor și au citit din poeziile semnate de Lucian Dragotă. Scriitorul Ioan Mugurel Sasu, președintele Cenaclului „Nectarie” Vama, le-a reamintit celor prezenți de momentul în care, la o ediție a Festivalului de Umor fără Frontiere de la Vama, Lucian Dragotă a „îmbogățit peisajul prin vers, cântec și teatru”.

Prof. dr. Luminița Raveica Țăran susține că fiecare carte semnată de Lucian Dragotă reprezintă „lada de zestre a autorului în care s-au păstrat, cu sfințenie, trăiri, emoții, idei, într-un cuvânt, viață dăruită cititorilor, așa cum însuși autorul se confesează în cele două dedicații: <Dedic acest volum tuturor iubitorilor de vers, mult mai puțini din păcate decât odinioară, tuturor celora care m-au inspirat și încurajat să aduc la lumină aceste rime cu suflet pe care le împărtășesc cu drag cititorului>; <Dedic acest volum de versuri tuturor îndrăgostiților, celor care știu să iubească frumos și care prin vers au hrănit inimi însetate de iubire>”.

De asemenea, poemul scris de Lucian Dragotă, în opinia dr. Luminița Țaran, reprezintă o reîntoarcere la forma clasică și la frumusețea dintâi a lumii, când fericirea avea chip de cântec: „Mai bat și eu la ușa dumneavoastră / De mă primiți, n-o să vă pară rău, / Am așternut în versuri ce inima-mi apasă / Și-am zămislit cu pana ce-a plâns sufletul meu.”