Liderii partidelor politice sunt avertizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sinod din care face parte și Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, să stopeze recrutarea preoților și să nu folosească biserica în scopuri electorale. În perspectiva alegerilor europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale din anul 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) reamintește apelul său către liderii partidelor politice din România de a nu permite „recrutarea de membri din rândurile clerului și nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spațiilor, slujbelor și însemnelor bisericești”.
Opțiunea politică a preotului, se spune în comunicatul transmis de Sfântul Sinod, va fi exprimată doar prin votul personal secret. De asemenea, în comunicat se face referire și la o hotărâre sinodală din 2008, în care se stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea și demnitatea clericală se numără și aceea de „a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumești”, iar arhiereului, preotului, diaconului, monahului și monahiei din Biserica Ortodoxă Română „le este interzis: să facă politică partinică; să fie membru(ă) al unui partid politic sau al unei organizații care poate fi asimilată unui partid politic; să candideze la alegerile parlamentare sau locale; să participe la campanii electorale în calitate de susținător (oare); să ocupe funcții de demnitar/înalt funcționar public la nivel central sau local, în Statul român sau în alte state”.

•    Preoții și diaconii pot să candideze doar ca independenți
Clericul sau monahul care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar şi prin susținerea unui candidat, încalcă legământul depus la hirotonie și va trebui să aleagă între cariera politică şi misiunea clericală/viața monahală, a mai hotărât Sfântul Sinod, cu mențiunea că abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale.
Cu toate acestea, Sfântul Sinod, prin hotărârea sinodală nr. 1676 din 6 martie 2008, permite totuși ca preoții și diaconii să candideze, însă doar ca independenți și doar pentru calitatea de consilier local şi consilier județean în România.
Preoții și diaconii, se mai spune în comunicat, nu pot candida la alegerile locale fără aprobarea scrisă a Chiriarhilor lor. Iar cei care au obținut aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul județean vor fi suspendați de la slujire pe întreaga perioadă a campaniei electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat slujirii şi demnității preoțești, vor respecta legislația în vigoare privind campaniile electorale şi alegerea autorităților administrației publice locale şi nu vor folosi în scopuri electorale lăcașurile de cult.

•    Recomandări!
Sfântul Sinod reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toți cetățenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate.
În acest sens, se mai precizează în comunicat, „pentru aprecierea candidaților la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale din acest an”, Sfântul Sinod recomandă cetățenilor următoarele 10 criterii orientative: manifestarea credinței în Dumnezeu și a responsabilității faţă de comunitate; apărarea libertății religioase și susținerea activităților spirituale şi sociale ale Bisericii; respectul pentru persoana umană şi promovarea culturii vieţii: promovarea familiei tradiționale, firești, formată din bărbat şi femeie, menită să conceapă alte vieți; implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării; promovarea unei educații naționale integrale, care îmbină cunoașterea intelectuală cu formarea morală și spirituală; apărarea și promovarea sănătății fizice, psihice și morale/spirituale a poporului român; diminuarea sărăciei, dezvoltarea economică și creșterea demografică a României; apărarea şi promovarea patrimoniului cultural și spiritual național; apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea agriculturii, ca baze ale responsabilității pentru generațiile prezente şi viitoare; sprijinirea comunităților de români din jurul granițelor şi a diasporei române, precum şi promovarea de proiecte de încurajare a românilor să revină în România; apărarea şi promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, pe plan extern şi intern. Îndreptarul a fost aprobat prin hotărârea sinodală nr. 1731 din 29 februarie 2024.