Colegiul „Andronic Motrescu” Rădăuţi derulează, la nivel local, în cadrul activităţilor extracurriculare, proiectul educativ „Dranița - între tradiție și actualitate la Bilca”, coordonat de profesorii Angelica Pîslar, Cristina Viţega, Mihai Cârdei, inginer de sistem Cristian Constantin Drehuţă, economist Maria Luchian. Una dintre activitățile proiectului a constat în participarea la Concursul de Cultură și Civilizație în România, etapa națională, desfășurată în perioada 25-28 mai 2024, la Deva, unde echipajul format din elevii Ursachi Bianca, clasa a IX-a, Pleșciuc Ilie Sebastian și Bodnariuc Petrică (clasa a X-a) de la Colegiul ”Andronic Motrescu” Rădăuți a obținut premiul I. 

La nivel local, în cadrul activităţilor extracurriculare ale Colegiului „Andronic Motrescu” Rădăuţi se mai derulează proiectele educative: „Nunta la Horodnic de Jos”, „Sărbătoarea răbojului la Horodnic de Sus”, „Rost și vremuire în casa țăranului la Bilca”, „Spiritualitate și ritual în blidul pascal la Bilca”, „Pâinea ca arhetip ritualic de trecere la Vicov”.

„În Bucovina totul se întâmplă ritualic: şi focul, şi viaţa, şi sărbătorile. Sub sumanul aspru și ros de zile grele, bucovineanul ascunde freamătul sufletului manifestat în diferite momente de ceremonial, prin practicarea semnelor vremuirii. Gândirea simbolică este consubstanțială omului: ea precede limbajul și gândirea discursivă. Citești despre botezul și, o vreme cel puțin, privești apa  altfel. Descoperi risipa de sensuri și de gesturi care se făcea de sărbători sau cu ocazia momentelor importante din viața omului și înțelegi că nu ești cu nimic mai bogat decât strămoșii”, spus coordonatorii proiectelor.

·        Casele bucovinene. Tradiții. Patrimoniu

În cadrul proiectului educativ „Dranița - între tradiție și actualitate la Bilca”, tinerii și nu numai au aflat că „Stilul arhitectural reprezintă în sine un mod de expresie al culturii sociale și spirituale pe care omul a încercat să îl perfecționeze și să îi dea o formă, structură și înfățișare unice. Casele tradiționale ale Bucovinei încep ușor, ușor să își piardă locul printre atracțiile zonei, dar nu trebuie date uitării. Ele reprezintă un adevărat patrimoniu lăsat moștenire de către țăranul de demult care sălășluia la poalele munților. În Bilca, cele mai vechi construcții, pe care banii străinătății nu și-au pus încă amprenta, sunt din lemn, mai exact, din bârne groase, îmbinate. Unele sunt lăsate așa, cu bârnele cele negre la vedere. Altele sunt îmbrăcate în solz de lemn și acoperite cu draniță”.

Casa din Bilca nu poate fi trecută cu vederea, pentru că, în acele locuințe, nu stau doar nişte oameni, stau nişte generaţii, susțin participanții la acțiune.

„Acestea sunt acoperișurile strămoşilor noştri, şi atât cât vor fi ele, atât vom exista şi noi. Această casă, casa bucovineană, contribuie la formarea și păstrarea identității. Dacă ne uităm cu atenţie la costumele populare, la tradițiile și obiceiurile locului, la meșteșuguri, la locuințe, vom vedea cât tezaur de spiritualitate, de dragoste şi de demnitate este ţesut și trudit în ele. Tinerii completează mimetismul occidental cu practicarea meșteșugurilor moştenite din generaţie în generaţie, fiind conştienţi că elementele tradiționale le conferă autenticitate. Pentru a nu ne pierde în diversitatea culturii europene, trebuie să ne păstrăm şi să ne afirmăm identitatea şi conştiinţa naţională prin practicarea efectivă a meșteșugurilor locale, acele acte repetate cu valoare sacramentală”, au mai completat profesorii coordonatori.

Tinerii de la Rădăuți sunt interesaţi cine sunt ca neam şi ca bucovineni, cum au trăit bunicii lor, în ce au crezut şi de ce, cu ce s-au îmbrăcat şi cum au socializat şi relaţionat fără telefonie mobilă şi internet, și aceste lucruri le pot afla în cadrul proiectelor educative organizate la Colegiul „Andronic Motrescu” Rădăuţi. Marea dragoste pentru cultura românească, dorinţa de a păstra peste veacuri crâmpeie din obiceiurile meșteșugurile şi tradiţiile locale, dar şi regretul că prea puţini mai sunt aceia care încearcă să transmită mai departe ceea ce este al nostru din străbuni, le-au întărit convingerea profesorilor rădăuțeni să acorde o atenţie sporită elementelor meșteșugărești tradiţionale culturale, religioase, istorice, considerând că aceasta este o datorie şi o răspundere morală. Cei care vor veni la Bilca vor vedea (și auzi) cum se bate dranița.

„Credeți-ne că e un sunet aparte, cu rezonanță istorică am spune. Un sunet care vine din vechime și pe care noi vrem să îl facem auzit și să îl ținem lângă noi”, o spun cu mândrie localnicii.

Descrierea unor meșteșuguri tradiționale şi obiceiuri în cadrul activităţilor propuse în proiect, explică inițiatorii proiectului, „ne dă posibilitatea să înţelegem încercarea omului de a pătrunde în tainele naturii veşnice, de a şi-o apropia, de a-şi transforma anii vieţii în ani de bucurie şi speranţe. Elevii vor fi învăţaţi să înţeleagă, să participe la manifestări specifice zonei, să dorească să le cunoască şi să fie cei care le perpetuează. A accepta și a practica meșteșuguri specifice confecționării draniței înseamnă a descoperi izvoare de cultură tradițională ce nu se află peste mări și țări, străine tinerilor, ci se găsesc aici și acum, lesne de asimilat, proprii ființei. Din păcate, la şcoală sunt puţine ore şi activităţi prin care elevii iau cunoştinţă de datini şi obiceiuri româneşti. Prin urmare, prin acest proiect, prin activităţile pe care le-am propus în cadrul lui, elevii implicaţi vor cunoaşte specificul nostru românesc, prin redescoperirea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, în vederea păstrării şi preţuirii lor aşa cum le-am moştenit de la strămoşi de-a lungul timpului, căci prin ele nu ne vom pierde în negura vremurilor”.