Protestatarii au început să se adune de la ora 16.00 în Piaţa Universităţii, cu pancarte şi mesaje contra exploatării miniere cu cianuri, dar şi a gazelor de şist.

Aceştia vor pleca în marş, în jurul orei 17.00, de la Universitate până la sediul Guvernului, pe traseul Bulevardul Nicolea Bălcescu - Bulevardul Magheru - Bulevardul Lascăr Catargiu - Piaţa Victorie.

Manifestanţii cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege, miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

Aceştia susţin că sunt solidari şi cu sătenii din Pungeşti, care cer interzicerea prin lege a fracturării hidraulice pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

Din 1 septembrie, în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

În timpul manifestărilor din Capitală, protestatarii au blocat, în timpul nopţii, Bulevardul Regina Elisabeta şi alte artere importante, dar şi toată Piaţa Universităţii. De asemenea, ei au protestat la sediul Guvernului, al Parlamentului şi cel al Televiziunii Române, iar în fiecare duminică au mers în marş prin Capitală, pentru ca, în final, să blocheze pentru câteva ore Piaţa Universităţii.

În 15 septembrie, aproximativ 15.000 de oameni au participat la marşul din Capitală, care s-a desfăşurat pe traseul Universitate, Unirii, Timpuri Noi, Mihai Bravu şi Tineretului, de unde au revenit în Piaţa Universităţii.

În 22 septembrie, aproximativ 15.000 de persoane au participat la marşul de protest faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană, aceşti mergând de la Universitate, pe Bulevardul Carol, Bulevardul Pache Protopopescu, Şoseaua Iancului, Şoseaua Pantelimon, Bulevardul Ferdinand, de unde au revenit în Piaţa Universităţii, pe care au ocupat-o timp de câteva ore.

În 29 septembrie, peste 2.000 de persoane au plecat în marş de la metrou Titan spre Universitate, pe traseul Bd. Nicolae Grigorescu - Bd. Camil Ressu - Dristor - Bd. Mihai Bravu - str. Dristorului - str. Delea Nouă - Calea Călăraşilor - Bd. Corneliu Coposu - Bd. I. C. Brătianu.

În 6 octombrie, aproximativ 7.000 de oameni au participat la marşul de protest, plecând din cartierul Militari, pe traseul Bulevardul Iuliu Maniu - Bulevardul Timişoara - strada General Vasile Milea - Şoseaua Cotroceni - Bulevardul Gheorghe Marinescu - Bulevardul Eroii Sanitari - Bulevardul Mihail Kogălniceanu - Piaţa Universităţii.

În 13 octombrie, peste 3.000 de persoane au protestat în Capitală, pentru a şaptea duminică la rând, faţă de proiectul minier de la Roşia Montană. Aceştia au mers în marş de la staţia de metrou 1 Mai până la Piaţa Universităţii, trecând prin Piaţa Victoriei şi pe la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În 20 octombrie, aproximativ 5.000 de persoane au mers în marş pe traseul Piaţa Universităţii - Piaţa Unirii -Piaţa Constituţiei - Calea 13 Septembrie - Izvor, de unde au revenit la Universitate. Negociatorii Jandarmeriei le-au cerut atunci protestatarilor să nu mai blocheze circulaţia în centrul oraşului, însă, în cele din urmă, le-au permis să plece în marş, pe bulevarde, de la Universitate la Parlament. Odată reveniţi în Piaţa Universităţii, manifestanţii au blocat circulaţia câteva zeci de minute, părăsind în cele din urmă zona în urma apelurilor repetate ale forţelor de ordine şi a înaintării cordoanelor de jandarmi.

Cu o zi înaintea protestului din 20 octombrie, ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a făcut apel la protestatari "să nu îşi schimbe atitudinea din ultimele săptămâni", subliniind că îşi doreşte ca "situația să nu se schimbe, chiar dacă unii consideră că violențele sunt o soluție".

Premierul Victor Ponta declara, în aceeaşi zi, că nu are nimic împotriva protestelor cât timp acestea sunt paşnice, precizând că ceea ce nu va accepta este "momentul în care disputa ajunge la violenţă".

Ponta preciza că, împreună cu ministrul de Interne, Radu Stroe şi cu şefii Jandarmeriei, a luat decizia să se intervină în cazul în care protestele devin violente. El arăta că nu vrea ca România să trăiască într-un "iz al anilor '80" fără să se dezvolte precum celalalte ţări europene.

Declaraţiile au fost făcute după ce ministrul Culturii, Daniel Barbu, a fost agresat, în seara zilei de 17 octombrie, în Centrul Vechi al Capitalei, unde mai mulţi protestatari faţă de proiectul minier de la Roşia Montană nu l-au lăsat să plece cu maşina în care se afla decât după intervenţia forţelor de ordine, iar luneta autoturismului a fost spartă.

Ministrul Radu Stroe a discutat, în 21 octombrie, la sediul ministerului, cu şefii Jandarmeriei, pentru a stabili un plan de măsuri legat de manifestaţiile spontane din ultimele săptămâni. În cadrul şedinţei s-a stabilit ca autorităţile să discute cu organizatorii protestelor, pentru ca acestea să fie autorizate.

În cazul în care manifestaţiile vor avea, în continuare, un caracter "spontan", jandarmii vor începe, într-o primă etapă, să aplice amenzi contravenţionale şi să nu mai permită protestatarilor să blocheze circulaţia pe bulevardele principale. În plus, manifestanţii vor fi monitorizaţi inclusiv din maşini ale Jandarmeriei, potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Jandameria anunţa în 21 octombrie că, până acum, la nivelul Capitalei au fost date 23 de amenzi unor persoane care au participat la proteste neautorizate faţă de proiectul minier de la Roşia Montană, trei dintre sancţiuni fiind în cazul unor persoane care consumau alcool în timpul manifestaţiilor.

"Pentru respectarea prevederilor legale în vigoare, manifestările organizate în spaţiul public trebuie declarate în prealabil. De asemenea, acestea trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, fără a afecta folosirea normală a drumurilor publice şi fără a pune în pericol siguranţa persoanelor sau a reprezentanţilor forţelor de ordine, precum şi bunurile aparţinând cetăţenilor sau domeniului public", preciza Jandarmeria.

Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre dezbatere.

Proiectul este în prezent la Comisia parlamentară specială, care este aşteptată să dea un vot pe proiectul Guvernului. Deputaţii şi senatorii au decis, în 22 octombrie, prelungirea până pe 10 noiembrie a termenului de depunere a raportului de către Comisia parlamentară Roşia Montană.