Cinci indivizi au fost trimişi ieri în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Suceava, fiind acuzaţi că au făcut parte dintr-o reţea care a exploatat prin muncă, la spălătorii auto din Anglia, mai multe persoane din judeţele Suceava şi Botoşani.

Potrivit anchetatorilor, liderii grupării erau doi soţi din comuna Frătăuţii Noi, Ştefan Dorin Bechian, fost Pleşca, zis „Trancan”, în vârstă de 35 de ani, şi Elena Bechian, în vârstă de 38 de ani.

Cei doi soţi au închiriat în Anglia un număr de patru spălătorii situate în parcările unor supermarketuri din localităţile Stroud, Tetbury, Gloucester şi Bishop’s Cleeve şi, reiese din actele de sesizare a instanţei de judecată, au făcut bani pe spatele unor angajaţi, tot români, aduşi la muncă sub promisiunea oferirii unor salarii consistente, inclusiv transportul, cazarea şi masa.

În realitate, explică procurorii DIICOT, victimelor li se luau documentele de identitate, erau terorizate psihic şi obligate să lucreze zi de zi, pentru mai puţin de jumătate din banii promişi, şi să doarmă pe jos, câte nouă-zece într-o cameră.

 

Primul lot de inculpaţi, trimis în faţa judecătorilor

Procurorii anchetatori au împărţit dosarul în două şi au dispus, ieri, trimiterea în judecată a unui prim lot de inculpaţi: Corneliu Bechian, zis "Gicu", în vârstă de 21 de ani, şi Virgil Marcu, fost "Râpă", zis "Gigel", de 43 de ani, ambii din comuna Frătăuţii Noi, Riciard Timofte, de 42 de ani, din oraşul botoşănean Darabani, şi Ciprian Cătălin Huzdup, zis "Buzatu", de 24 de ani, respectiv Todiriţă Viorel Huzdup, zis "Vicenţiu", de 25 de ani, ultimii doi din comuna ieşeană Ţigănaşi.

Cei cinci sunt acuzaţi de constituire/sprijinire a unui grup infracţional organizat şi trafic de persoane.

Corneliu Bechian şi cei doi inculpaţi Huzdup, susţin anchetatorii, aveau rolul de coordonator al activităţii de exploatare în spălătoriile închiriate de soţii Bechian, ţinând evidenţa maşinilor spălate de angajaţi şi de încasările făcute de aceştia, bani pe care îi predau ulterior liderilor grupării.

Virgil Marcu, se arată în rechizitoriu, a racolat mai multe victime de pe raza oraşului botoşănean Bucecea, promiţându-le locuri de muncă bine plătite la spălătoriile din Anglia ale familiei Bechian.

Totodată, el s-a ocupat, spun anchetatorii, de transportul victimelor de la Bucecea la Frătăuţii Noi, unde au fost cazate peste noapte, iar a doua zi au plecat spre Anglia.

Riciard Timofte este acuzat că s-a ocupat de transportul din România în Anglia, iar pe drum le-a luat victimelor documentele de identitate, refuzând să le restituie şi predându-le lui Ştefan Dorin Bechian.

Patronii afacerii cu “sclavi”, se arată în actul de sesizare a instanţei, soţii Bechian, sunt cercetaţi într-un alt dosar, procurorii DIICOT dispunând disjungerea cercetărilor faţă de cei doi, precum şi faţă de alţi indivizi, Ştefan Ovidiu Pleşca, de 30 de ani, Elena Pleşca, în vârstă de 27 de ani, ambii din Frătăuţii Noi, Adrian Bobi Covaci, în vârstă de 35 de ani, din municipiul Rădăuţi, şi Constantin Mihai, în vârstă de 43 de ani, din Bucecea.

 

Au plecat pentru un salariu de 1.000 de euro, dar au primit 400 de euro

Potrivit anchetatorilor, cazul a intrat în atenţia Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava în februarie 2009, când mai mulţi tineri din judeţele Suceava şi Botoşani au reclamat faptul că au acceptat o ofertă de muncă în Marea Britanie, ce presupunea un salariu onorabil şi condiţii decente de muncă şi cazare, dar odată ajunşi acolo realitatea a fost cu totul alta, devenind pur şi simplu sclavii unei familii de romi din Frătăuţii Noi, Ştefan Dorin Bechian şi Elena Bechian.

Victimele au povestit că cel care le-a spus de oferta de muncă a fost Virgil Marcu. Acesta a susţinut că vărul său are mai multe spălătorii în Anglia şi caută să angajeze români. Salariul promis era 1.000 de euro, cu asigurarea transportului până la destinaţie, a cazării şi a meselor zilnice.

În momentul în care treceau cu bacul spre Anglia, după ce în prealabil le fuseseră ridicate documentele de identitate de către traficanţi, victimele aflau că salariul a scăzut la 600 de euro.

Ajunse la destinaţie, victimele aflau de la Ştefan Dorin Bechian că banii pe care îi vor primi în fiecare lună vor fi 400 de euro şi că, din prima plată, le va opri cheltuielile legate de transport, respectiv câte 160 de euro de persoană.

 

Se plimbau că un cărucior prin parcarea supermarketului şi spălau la mână maşinile

„Sclavii” erau duşi la casa în care locuiau soţii Bechian şi cazaţi în două camere, fiind nevoiţi să doarmă câte nouă-zece într-o încăpere.

Camerele nu aveau mobilier, iar mulţi dintre angajaţii de la spălătorii dormeau direct pe mochetă. Cei „norocoşi”, susţin procurorii, dormeau pe saltele de plajă.

Cu toţii foloseau o singură baie.

Când ajungeau la casa lui „Trancan”, acesta le făcea instructajul privind modul de folosire a locuinţei. Erau informaţi că trebuie să intre cu atenţie în imobil şi în linişte, pentru ca vecinii să nu observe câte persoane locuiesc în acel imobil.

„Părţile vătămate au aflat că vor spăla manual autoturisme, fiecare având câte un cărucior utilat special, cu bureţi, lavete, detergenţi şi apă, cu care trebuia să se deplaseze prin parcarea unui supermarket şi să întrebe conducătorii auto dacă nu doresc să spele autovehiculul. Totodată, părţilor vătămate li s-a transmis ca toţi banii primiţi de la clienţi să fie predaţi, inclusiv bacşişurile”, se arată în rechizitoriu.

 

Munceau zi de zi, de la 8:00 la 19:00, iar duminica până la 16:00

Procurorii DIICOT spun că erau patru echipe de lucru, câte una pentru fiecare spălătorie, fiecare echipă fiind coordonată de către unul dintre „locotenenţii” lui Ştefan Dorin Bechian, respectiv Corneliu Bechian, Ştefan Ovidiu Pleşca, Ciprian Cătălin Huzdup şi Todiriţă Viorel Huzdup.

Muncitorii se trezeau în fiecare dimineaţă la ora şase, iar echipele plecau împreună cu supraveghetorul la cele patru spălătorii situate în parcările supermarketurilor.
Munca efectivă începea la ora 8:00 şi se termina în jurul orei 19:00. Singura excepţie era duminica, când programul era redus până la ora 16:00.

Toată activitatea, au stabilit anchetatorii, se efectua sub supravegherea strictă a „şefului de echipă”, care întocmea tabele cu autovehiculele spălate de fiecare lucrător şi cu sumele încasate, pe care la sfârşitul zilei le preda lui Ştefan Dorin Bechian. Acesta din urmă, de altfel, împreună cu soţia sa – explică procurorii DIICOT în rechizitoriu – supravegheau şi ei activitatea din spălătorii şi le imputau muncitorilor că nu îşi fac treaba corespunzător, că sunt maşini pe care nu reuşesc să le spele şi îi ameninţau cu penalizări salariale.

 

Pedepsit pentru că şi-a cumpărat o pereche nouă de şosete

Orice sume de bani pe care victimele le aveau asupra lor erau considerate o fraudă şi sancţionate de către Ştefan Dorin Bechian, se mai arată în rechizitoriu.

Procurorii DIICOT dau ca exemplu un incident în care a fost implicat unul dintre muncitori, care într-una din zile a fost reclamat de supraveghetorul său că şi-a cumpărat şosete noi, fiind bănuit astfel că a furat din încasări.

În acea noapte, explică anchetatorii, a fost luat cu forţa de „Trancan” şi dus cu maşina pe o stradă din Londra, într-o zonă total necunoscută, unde l-a ameninţat că îl abandonează, fără bani şi fără acte. Umilit şi înfricoşat, muncitorul, susţin procurorii, l-a implorat pe Bechian să-l ducă înapoi la locuinţa unde era cazat, iar cazul său a fost dat ca exemplu celorlalţi „angajaţi” de la spălătorii familiei din Frătăuţii Noi.    

 

O singură masă pe zi, iar când ploua afară, nu primeau de mâncare

Victimele au declarat de asemenea că pe perioada cât au muncit la spălătoriile închiriate de soţii Bechian au primit doar o masă pe zi, cea de seară, iar dimineaţă şi la prânz, din când în când, câte o gustare.

La cererea lor, Ştefan Dorin Bechian le dădea sume modice, în jur de cinci lire, pentru a-şi cumpăra ţigări sau cartele telefonice, iar banii le erau scăzuţi din plata lunară.

În zilele în care ploua şi nu puteau merge la muncă – se mai arată în rechizitoriu – muncitorii nu primeau nimic de mâncare, întrucât, a declarat unul dintre ei, „regula era dacă nu câştigăm bani, nu mâncăm”.

 

Ameninţări cu lumea interlopă

Procurorii DIICOT susţin de asemenea că soţii Bechian exercitau o presiune constantă asupra părţilor vătămate, impunându-se autoritar prin ameninţări şi violenţe. Nu o dată unii dintre muncitori au fost agresaţi fizic.

„Trancan” le spunea mereu muncitorilor că are relaţii cu lumea interlopă din România şi că ar putea face oricând apel la „cunoştinţele” sale, care l-ar ajuta necondiţionat.

 

Între 150 şi 400 de euro pentru a-şi schimba declaraţiile

Anchetatorii au reuşit să adune 11 victime ale soţilor Bechian, victime care s-au constituit parte civilă în dosar.

Procurorii DIICOT susţin că în perioada urmăririi penale, inculpatul Ştefan Dorin Bechian a contactat, în mod repetat, atât direct, telefonic, cât şi prin interpuşi părţile vătămate, încercând să le determine, prin oferirea de bani, să-şi schimbe declaraţiile date în faţa organelor judiciare. Pentru acest lucru Bechian ar fi oferit între 150 şi 400 de euro.

 

„Sunt recidivişti cu dosare penale şi au încercat pe orice cale să obţină o sumă de bani de la mine”

Dat în urmărire internaţională, după ce pe numele său a fost emis, în lipsă, încă din noiembrie 2009 un mandat de arestare preventivă, Ştefan Dorin Bechian îşi susţine nevinovăţia prin mai multe e-mail-uri trimise redacţiei Monitorul de Suceava.

În acele e-mail-uri, bărbatul precizează că toate acuzaţiile care i se aduc de către structurile de combatere a crimei organizate sunt bazate pe plângerile unor persoane care au probleme cu legea. „Sunt recidivişti cu dosare penale şi au încercat pe orice cale să obţină o sumă de bani de la mine. Chiar au făcut şi o plângere în Anglia, iar organele abilitate de aici (n.r. - din Anglia) m-au găsit nevinovat”, se arată într-unul din e-mail-urile respective.

Într-un alt e-mail, suceveanul a ataşat şi mai multe declaraţii olografe ale unor persoane care susţin că sunt angajaţii săi, iar aceştia precizează că nici vorbă să fie exploataţi prin muncă.

Urmăritul general Ştefan Dorin Bechian a povestit că a ajuns în Anglia la începutul anului 2007, cu 800 de euro în buzunar, fără să ştie o boabă de engleză.

l susţine că a muncit foarte mult pentru a ajunge stăpân peste patru spălătorii auto.