Creierul nostru funcționează tot timpul. Chiar și atunci când dormim are activitate, motiv pentru care el necesită un aport continuu de glucoză – singurul „combustibil” pe care îl folosește. Proveniența glucozei face însă diferența atunci când vine vorba despre buna lui funcționare. Cu alte cuvinte, calitatea alimentelor pe care le mâncam (din care rezultă glucoza la finalul reacțiilor biochimice din organism) afectează direct funcționalitatea creierului și, în cele din urmă, dispoziția noastră.

Specialistul american în neuroștiințe Paul D. MacLean a propus un model în vederea explicării evoluției creierului uman. Modelul acestuia a devenit cunoscut sub numele de „creier trinitar”. El descria faptul că, din punct de vedere evolutiv, avem trei neurocomputere distincte, fiecare cu propria lui inteligență, propriul simț al lumii și propria percepție asupra timpului și spațiului.

Prima zonă a creierului descrisă de cercetătorul american este creierul reptilian, care, din punct de vedere anatomic, este asemănător creierului reptilelor din zilele noastre. Această regiune a creierului este complet instinctivă și are rol exclusiv în asigurarea supraviețuirii. Ea reglează respirația, pulsul, temperatura corpului și joacă un rol în reacția de tip „luptă sau fugi”.

Cel de-a doua zonă este sistemul limbic, construit în primul rând din amigdală, hipotalamus și hipocamp. Această parte a creierului gestionează instinctele și emoțiile, fiind o treaptă mai înaltă pe scara evolutivă. În sistemul limbic, semnalele sunt decodificate în funcție de patru programe fundamentale: frica, foamea, agresivitatea și sexualitatea.

Cel de-a treia zonă identificată de MacLean este neocortexul. El este răspunzător la oameni de vorbire, scriere și gândirea superioară. Aceste arii corticale superioare sunt locul în care se manifestă iubirea necondiționată, rațiunea, logica. Tot ele ne permit să creăm idei noi, să dezvoltăm noțiuni precum democrația, dar și să înțelegem matematica, să scriem poezie, să compunem muzică, să creăm opere de artă, să visăm la libertate și să ne vizualizăm viitorul. 

Generozitatea și compasiunea apar doar când creierul prefrontal este capabil să inhibe cele două regiuni mai vechi ale creierului. Pentru ca acesta să poată crea astfel de conexiuni cerebrale specifice este necesar ca întregul corp, și în special creierul, să fie sănătos, să fie hrănit cu substanțe nutritive adecvate, educat printr-o disciplină interioară și eliberat de traume emoționale, stres și tensiuni. Având în vedere această multitudine de factori, este indicat ca un program terapeutic eficient să conțină tehnici terapeutice care să activeze creierul prefrontal și să echilibreze funcționarea celor două emisfere cerebrale prin intrarea în starea Alfa în care creierul funcționează pe o frecvență cuprinsă între 9 și 14 Hz. În plus, mai sunt indicate procedee terapeutice care să echilibreze funcționarea organelor interne și să elibereze de la nivelul acestora emoțiile negative ce au fost somatizate aici. Toate acestea trebuie să aibă ca fundament o alimentație adecvată care să susțină procesul de vindecare a creierului, emoțiilor și corpului.

Nutriția și modul în care aceasta afectează sănătatea mentală sunt cu atât mai importante în adolescență și la senectute. În adolescență pot debuta unele boli psihice, fiind o perioadă de creștere rapidă, de dezvoltare cognitivă marcantă și de tumult emoțional în care se consolidează și multe din obiceiurile alimentare ale viitorului adult. La vârsta a treia declinul cognitiv este atât inerent acestei perioade, cât și datorat carențelor nutriționale ce urmează unei digestii și absorbții deficitare, unei danturi defectuoase care impune o selecție neadecvată de alimente, polipragmaziei (folosirea mai multor medicamente în același timp) ori unui status socio-economic precar.

Studiile arată că oamenii care au o alimentație bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește, fructe de mare, ouă, cantități limitate de carne roșie și lactate – ce furnizează vitamine, minerale, acizi grași omega 3, aminoacizi esențiali și antioxidanți – au un risc de 25 până la 35% mai mic de a avea depresie, comparativ cu oamenii care adoptă mai degrabă o dietă de tip vestic bazată pe alimente intens procesate industrial, bogate în zahăr și grăsimi saturate.

Dieta vestică, tipică americanilor, crește statusul inflamator al organismului care reprezintă unul din substratele biochimice ale majorității bolilor psihice și, de asemenea, crește stresul oxidativ cu repercusiuni asupra întregului organism. La copii și adolescenți, acest tip de alimentație s-a asociat cu o rată mai mare a ADHD-ului, arată un studiu din 2017 realizat la Barcelona.

Psiholog Mihai Moisoiu