Muzeul Național al Bucovinei vă invită, în perioada 11 iunie - 20 septembrie 2021, să vizitați expoziția temporară Carpi și goți în colecțiile Muzeului Național al Bucovinei, deschisă la Muzeul de Istorie. Intrarea este liberă.

Este o premieră în cadrul manifestărilor muzeografice sucevene, fiind pentru întâia dată când materiale arheologice aparținând lumii dacilor liberi (sec. II-IV) și civilizației Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. IV-V) sunt expuse împreună.

Cele peste 100 de obiecte de ceramică, aur, argint, bronz, fier și sticlă reprezintă rodul muncii arheologilor suceveni din anii 60-80 ai secolului trecut, perioadă în care pe teritoriul județului Suceava au fost întreprinse numeroase săpături arheologice.

Exponatele sunt însoțite de 22 de panouri explicative, pe care au fost punctate informațiile esențiale privind dacii liberi (numiți carpi în spațiul est-carpatic) și sinteza culturală numită Sântana de Mureș-Cerneahov, formată, în zona noastră, pe baza civilizației anterioare a dacilor liberi.

 

Alături de parcurgerea cronologică a exponatelor din vitrine, vizitatorii pot urmări fragmente din textele antice în care sunt menționați dacii liberi, pot afla că Senatul roman a acordat un număr de 21 de titluri de Carpicus Maximus împăraților care îi învingeau în bătălii pe carpi, pot observa detalii tehnice specifice săpăturilor arheologice: planuri, profile, imagini de șantier, conform datelor furnizate de reprezentanții Muzeului Național al Bucovinei.

În mod deosebit, recuperarea unor diapozitive color provenind din săpăturile arheologului Mircea Ignat din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Dolheștii Mari ilustrează tehnicile de săpătură și prezintă realitatea din teren a arheologiei.

Organizatorii expoziției spun că materialele arheologice expuse relevă practicarea unor meșteșuguri precum olăritul, prelucrarea fierului și a bronzului, nivelul de dezvoltare economică pentru perioada secolelor II-IV, precum și relațiile cu lumea sud-dunăreană, prin intermediul unor diverse importuri (monede, opaițe, vase de lut-amfore și sticlă). În necropola dacilor liberi de la Podeni au fost descoperite opaițe romane și vase de sticlă întregi și fragmentare, unele puternic deformate de temperatura înaltă din zona rugului funerar, depunerea de ofrande fiind specifică ritualului funerar. Carpii erau meșteri argintari, făureau diverse piese de podoabă și unelte din bronz și fier – în necropola de la Podeni-Bunești au fost descoperite pandantive-căldărușă.

 

Monede romane imperiale de argint și bronz

În ceea ce privește perioada ulterioară, în necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Moara a fost descoperită o frumoasă fibulă de argint cu decor incizat. Pentru secolul IV, o descoperire interesantă este cea efectuată întâmplător în anul 1933, când, în centrul orașului Suceava, cu prilejul plantării unui pom, au fost descoperite două vase de mari dimensiuni, o amforă romană cu analogii în Moesia Inferior și un vas de tip „dolia”, reprezentând probabil un depozit ritual în exteriorul unei așezări de tip Sântana de Mureș-Cerneahov.

Expoziția conține două vitrine centrale, în care sunt prezentate monede romane imperiale de argint și bronz, precum și o monedă de aur emisă în timpul împăratului Theodosius I, cel care în 381 obținea o victorie decisivă asupra carpilor. Acestor piese li se adaugă descoperirea celebră de la Rotopănești, care conținea un pandantiv de aur și un vas de lut, descoperite împreună.

„De asemenea, expoziția se constituie și într-un omagiu adus unora dintre cei mai importanți arheologi ai Muzeului Național al Bucovinei, care, de-a lungul deceniilor, au contribuit, prin săpăturile arheologice efectuate și prin publicarea rezultatelor, la sporirea patrimoniului muzeului sucevean și la promovarea renumelui instituției.

Grigore Foit, Emil Ioan Emandi și Mircea Ignat au desfășurat ample campanii de cercetare în așezări și necropole aparținând dacilor liberi și civilizației Sântana de Mureș-Cerneahov, de pe teritoriul județului Suceava, precum: Siliștea Șcheii, Suceava-strada Ana Ipătescu, Moara, Podeni, Zvoriștea și Dolheștii Mari”, au transmis reprezentanții Muzeului Național al Bucovinei.