Cea mai importantă expoziție găzduită de Muzeul Național al Bucovinei în acest an a avut vernisajul luni în condiții total atipice. Oaspeții care trebuiau să fie prezenți la evenimentul de la Suceava și-au făcut simțită prezența doar online, iar părerea unanimă a fost aceea că o pandemie, oricare ar fi ea, nu poate și nu trebuie să ne fure normalitatea. ”Aurul împăraților chinezi” presupune o întoarcere în timp și o cunoaștere a acestei părți din Asia, unde arta și măiestria au fost la rang de cinste.

Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, a mulțumit tuturor celor care au făcut posibil ca această expoziție să ajungă la Suceava, mai ales în actualele condiții sanitare. ”Expoziția trebuia să aibă loc în aprilie, dar pandemia nu ne-a permis. Dacă vreți, este o punte de legătură între două regiuni diferite ale lumii care au fost lovite puternic de boală, dar expoziția de azi este dovada că viața merge mai departe”, a arătat Emil Ursu.

Din îndepărtata Chină a vorbit Zhou Tianyou, directorul Muzeului de Arte Frumoase Xi’an Qujiang. Acesta a spus că este ”frustrantă izbucnirea neașteptată a epidemiei care a întrerupt brutal procesul de schimburi culturale dintre cele două țări”, dar a vrut să le mulțumească ”entuziaștilor colegi” de la muzeul din Suceava care au insistat să găzduiască expoziția.

”Obiectele de aur expuse în muzeu sunt foarte populare. Producția de aur a Chinei a beneficiat de hrana Drumului Mătăsii. Dinastia Ming a fost perioada de vârf a producției chineze de aur, iar cultura chineză a strălucit puternic pe baza împrumutului tehnicilor de producție străine”, a explicat Zhou Tianyou. De altfel, cei care vor dori să viziteze această expoziție se vor convinge singuri că piesele expuse nu sunt doar foarte valoroase, ci au avut parte și de o migăloasă execuție.

În vernisajul tripartit a intrat și Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie al României, instituție care a găzduit această expoziție anul trecut, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de relații româno-chineze. ”Este o extraordinară ocazie de a cunoaște forța creatoare a poporului chinez și de a înțelege cât de importantă este moștenirea culturală. Mesajul expoziției este că în vremuri complicate, relațiile culturale trebuie să se mențină și să se dezvolte”, a opinat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Aceeași ideea a împărtășit-o și Monica Bejan, de la Muzeul Național al Bucovinei, care a spus că ”epidemia nu ne poate opri să ne derulăm activitatea, ci ne provoacă să găsim soluții”.

Mai trebuie adăugat că un rol important în aducerea acestei expoziții la Suceava l-a avut și Ambasada Republicii Populare Chineze în România, un cuvânt de salut fiind transmis și de ambasadorul Jiang Yu, care și-a exprimat, la rândul său, opinia că ”epidemia nu poate întrerupe contactul strâns dintre schimburile culturale dintre cele două țări”.