Adunarea Generală a Tribunalului Suceava a decis, cu unanimitatea celor prezenți, ca, începând de miercuri, 21 iunie, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepția cauzelor urgente. Protestul va dura până la adoptarea unei soluții legislative care să respecte statutul și volumul de muncă tot mai împovărător de la an la an, atât al judecătorilor, cât și al personalului auxiliar de specialitate. Fac excepție de la acest protest cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și a martorilor, precum și cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori sau percheziții domiciliare. În materie non penală se vor judeca ordonanțe președințiale minori, plasament în regim de  urgență, ordine de protecție, răpiri internaționale, suspendări provizorii de executare, suspendare grevă, nulitate grevă.

”Având în vedere proiectul de lege, aflat în dezbatere la Camera Deputaților, privind reforma în domeniul pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, inclusiv sub aspectul condițiilor de pensionare și al modalității de calcul al pensiilor, judecătorii din cadrul Tribunalului Suceava, întruniți în Adunarea Generală, solicită ca modificările legislative referitoare la aceste aspecte să fie stabilite cu respectarea standardelor constituționale vizând principiul fundamental al independenței justiției și al cooperării loiale între puterile statului.Cerința de predictibilitate reclamă ca reglementarea în materia pensiilor de serviciu să răspundă în continuare așteptărilor legitime ale destinatarilor ei ce își desfășoară activitatea în sistemul judiciar, în condițiile unui cadru normativ care, de mai bine de 25 de ani, recunoaște acest drept. Așadar, orice modificare a condițiilor de pensionare nu poate interveni intempestiv, ci doar etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, într-un interval care să nu difere fundamental de așteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare.Contrar unei astfel de concepții firești, prin unele amendamente aduse la proiectul de lege aflat în dezbatere parlamentară se propune o soluție normativă care nu reprezintă în fapt o etapizare, ci o modificare intempestivă a condițiilor de pensionare, ce ar avea ca efect faptul că persoanele care nu le îndeplinesc la momentul intrării în vigoare a legii nu le vor realiza nici treptat, ci doar la sfârșitul perioadei de pretinsă etapizare, deși la nivel declarativ se acreditează ideea unei aplicări etapizate”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Tribunalul Suceava și semnat de președintele acestei instanțe, judecătorul Cătălin Brânză.

·       Magistrații explică de ce nu sunt de acord cu creșterea vârstei de pensionare

Magistrații suceveni mai spun că modalitatea în care se propune amendarea proiectului normativ privind creșterea treptată a vârstei de pensionare afectează și mai mult gradul de ocupare al schemelor de judecători necesar pentru creșterea calității și eficienței actului de justiție, în condițiile în care există deja un deficit acut de personal în instanțele judecătorești, iar schemele actuale de personal sunt subdimensionate în raport de necesitățile reale ale sistemului judiciar, determinate fiind de volumul excesiv de activitate.

”Acest deficit nu poate fi compensat cu efortul suplimentar al judecătorilor aflați în prezent în activitate, în condițiile în care este necesară și asigurarea unor standarde de exigență înalte privitoare la actul de justiție. În ceea ce privește aspectele vizând remunerația și pensia de serviciu ale judecătorilor, acestea au fost consacrate atât în documentele internaționale, cât și în jurisprudența Curții Constituționale a României. Reglementarea pensiei de serviciu pentru magistrați este un drept recunoscut de legiuitor de-a lungul timpului, existența acesteia fiind justificată în mod obiectiv de statutul judecătorilor care impune obligații și responsabilități, interdicții și incompatibilități, limitări care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind așadar o compensație a rigorii statutului judecătorilor. Pensiile de serviciu ale judecătorilor au fost introduse în anul 1997, prin art. 103 al Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, iar condițiile de pensionare și modalitatea de calcul a acestora nu s-au modificat substanțial de-a lungul timpului. La stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu a magistraților au fost avute în vedere aspecte obiective din realitatea sistemului judiciar, precum: condițiile de muncă inadecvate/necorespunzătoare, volumul excesiv de muncă cauzat de numărul insuficient de magistrați și personal auxiliar în raport cu numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor, insuficiența fondurilor bănești pentru desfășurarea și administrarea activității de judecată”, au mai transmis reprezentanții Tribunalului Suceava.

·       Cer condiții de muncă adecvate

Magistrații suceveni mai spun că garantarea independenței justiției, cât și a independenței judecătorului, alături de lipsa imixtiunii celorlalte puteri în activitatea de judecată, trebuie asigurată atât prin alocarea unor fonduri bănești suficiente pentru desfășurarea și administrarea activității de judecată, prin asigurarea unor condiții de muncă adecvate, existența unui număr suficient de magistrați pentru a evita un volum de muncă excesiv și pentru a permite finalizarea proceselor într-un termen rezonabil, dar și prin securitatea (inclusiv financiară) a magistraților.

”Îmbunătățirea progresivă a condițiilor de muncă la nivelul instanțelor judecătorești ar trebui asumată în comun de către puterile statului, printr-un document strategic cu caracter concret care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiții asumate, termenele de finalizare și sursele de finanțare. Sub aspectul specific al modificării vârstei standard de pensionare, astfel cum s-a vehiculat în spațiul public, se apreciază că o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de creștere graduală a vârstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelată cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă. Prin prisma acestor considerente, orice modificare a condițiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât și din cea a stagiului minim obligatoriu și a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv. Modificările ce se doresc a fi efectuate trebuie realizate în urma unui dialog constructiv cu corpul magistraților și numai după realizarea unei previziuni clare asupra resurselor umane.Statutul judecătorilor și procurorilor a suferit modificări în anul 2022, când a intrat în vigoare Legea nr.303/2022 care a adus o serie de modificări legislative, motiv pentru care o nouă modificare intempestivă a cadrului normativ ar afecta principiul predictibilității legii”, au concluzionat magistrații de la Tribunalul Suceava.