Daunele morale acordate de un magistrat de la Tribunalul Suceava comisarului-șef Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, pentru anchetele în care a fost vizat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, au ars ca paiele în foc. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins recursul formulat de Radu Obreja, după ce la Curtea de Apel Cluj, acolo unde fusese strămutat dosarul, fostul șef de la Permise și Înmatriculări pierduse procesul, iar daunele morale în valoare de 10.000 de lei au fost anulate. Soluția de la Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă și nu mai poate fi atacată la altă instanță. Asta înseamnă că ancheta derulată de procurorii DNA Suceava în dosarele care îl privesc pe Radu Obreja s-au derulat corect, iar instituția nu se face vinovată de stenogramele care au ajuns în presă la vremea reținerii și arestării persoanelor implicate în fraudarea examenelor pentru obținerea permiselor de conducere.

·       Ce au reclamat ofițerul și avocatul acestuia

În actul de sesizare a instanței de judecată în acest dosar privind acordarea unor daune morale, fostul șef de la Permise și Înmatriculări și avocatul acestuia au invocat mai multe aspecte.

”Am făcut dovada publicării în presă a datelor și componentelor dosarelor penale (fotografii, interceptări, stenograme) la un moment când acestea se aflau în faza urmăririi penale – și deci, în custodia pârâtei (DNA Suceava) – este evident că în felul acesta au fost încălcate dispozițiile articolului 285 aliniat 2 Cod Procedură Penală, care impun caracterul nepublic al urmăririi penale, tocmai în considerarea regimului acestei faze a procesului penal – acela al strângerii de probe necesare cu privire la existența infracțiunii, identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul trimiterii în judecată. Astfel, în condițiile în care dosarele se aflau în custodia instituției pârâte, pârâta avea obligația procedurală și profesională de a asigura caracterul nepublic al urmăririi penale”, a arătat Bogdan Voronca.

Avocatul lui Radu Obreja spune că DNA avea obligația de a lua toate măsurile pentru păstrarea caracterului nepublic al dosarelor de urmărire penală, la un moment când procedura era nepublică.

”În speță, maniera de transmitere, de divulgare a informațiilor către presă, indiferent că a fost involuntară sau acceptată ca atare, s-a circumscris unei acțiuni nepermise – în contextul în care răspunderea se angajează și pentru cea mai ușoară culpă, nefiind necesară o vinovăție calificată. Informarea presei de către organele judiciare s-a făcut cu încălcarea imperativului ca această comunicare să nu aducă atingere procesului echitabil și interesului legitim al oricărei dintre părțile implicate în proces, să nu afecteze dreptul la viață privată, cu înfrângerea prezumției de nevinovăției incidentă până la pronunțarea unei hotărâri definitive”, a mai menționat Bogdan Voronca.

Avocatul sucevean mai spune că tot ceea ce i s-a întâmplat clientului său reprezintă o ingerință în dreptul la viață privată, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu moral constând în lezarea reputației, dreptul la demnitate, dreptului la familie, integritate fizică și morală.

”Divulgarea fără drept a interceptărilor, datelor cu caracter personal (fotografii personale, conversații private privind viața intimă, fotografii bunuri deținute) și informațiilor din cadrul dosarelor penale de către organele statului și prezentarea ca certă a vinovăției mele, mi-au lezat drepturile fundamentale: s-a încălcat prezumția de nevinovăție a subsemnatului, dreptul la demnitate, dreptul la reputație, dreptul la viață privată”, a concluzionat avocatul Bogdan Voronca.

Fostul șef de la Permise și Înmatriculări este trimis în judecată în nu mai puțin de 5 dosare pentru un noian de infracțiuni.