Câteva mii de persoane din județul Suceava au fost vaccinate antirabic în mai puțin de 5 ani, după ce au fost mușcate de animale necunoscute sau confirmate cu turbare (rabie), sau au venit în contact cu animale turbate. Vârful a fost în anul 2023, când în județ au fost confirmate mai multe cazuri de rabie la animale în zona Siret, și când au fost vaccinați antirabic nu mai puțin de 1.530 de oameni, potrivit datelor furnizate de dr. Cătălina Zorescu, de la Direcția de Sănătate Publică.

Statistica arată că în 2020 au fost vaccinate antirabic 430 de persoane, în 2021 – 441 de persoane, în 2022- 721 de persoane, în 2023- 1.530 persoane și în 2024- 658 de persoane.

De la începutul acestui an, în condițiile în care în județ nu a fost înregistrat nici un focar de rabie, au fost vaccinați antirabic 301 oameni, după ce au fost mușcați de animale, mai puțin față de primul semestru al anului trecut, când au fost 346 de persoane vaccinate. Cei mai mulți s-au adresat Spitalului Clinic de Urgență din Suceava, 183 de pacienți. Alți 13 au fost vaccinați la Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc,  23 la Spitalul Municipal Fălticeni, 40 la Spitalul Municipal Rădăuți și 42 la Spitalul Municipal Vatra Dornei. Dr. Zorescu a precizat că celor 301 persoane le-au fost administrate 746 doze vaccin antirabic.

Șefa secției Boli infecțioase de la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, dr. Monica Terteliu, a declarat că la această unitate medicală s-a administrat, în perioada 1 ianuarie 2024 - 1 iulie 2025, un număr de 1.710 doze de vaccin antirabic Verorab. Medicul a explicat că, în funcție de gravitatea plăgilor și de locul mușcăturii, pacientul primește trei sau cinci doze de vaccin. De asemenea, unii pacienți nu se mai prezintă pentru continuarea tratamentului după administrarea primei doze și, de asemenea, au fost vaccinați și pacienți neasigurați medical, care au avut nevoie de acest tratament considerat a fi de urgență. De aceea uneori este dificil de precizat rapid numărul exact al persoanelor vaccinate antirabic după ce au fost mușcate de animale și se preferă raportarea numărului de doze administrate.

Schema de vaccinare post-expunere implică de obicei administrarea a cinci doze de vaccin în zilele 0, 3, 7, 14 și 28, cu posibilitatea unei a șasea doze în ziua 90.

·        160 dintre pacienții vaccinați antirabic în acest an au fost copii

Dintre cei care au primit vaccin antirabic din ianuarie până acum la spitalul din Suceava, 160 au fost copii cu vârsta între 0-18 ani. Cei mai mulți pacienți s-au prezentat la spital după ce au fost mușcați de câini, dar potrivit doctoriței Terteliu, au fost și cazuri de persoane mușcate de vacă sau de maimuță, la grădina zoologică.

Vaccinarea antirabică se aplică persoanelor care au fost mușcate sau zgâriate de un animal suspectat de turbare. Boala este extrem de gravă, după apariția simptomelor clinice este aproape 100% mortală. Vaccinul antirabic este eficient în prevenirea bolii dacă este administrat la timp, ideal în primele 48 de ore de la expunere.

În județul Suceava, în ultimii 10 ani nu au fost cazuri de rabie la om, dar în județul vecin, la Iași, există o suspiciune înaltă de infectare în cazul unui bărbat în vârstă de 44 de ani, care la sfârșitul lunii iunie a fost internat în stare gravă la Spitalul de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”. După o internare inițială la Spitalul de Psihiatrie „Socola”, acesta a prezentat simptome neurologice severe, a fost  transferat la Spitalul Clinic de Neurochirurgie, apoi a primit îngrijiri la centrul regional antirabic din Iași.

În județul Iași, de la începutul anului 2025 au fost înregistrate 18 focare de rabie, la bovine, vulpi și câini.

·        Simptomele de rabie la animale și la om

La animale rabia se manifestă cu  modificări de comportament (agresivitate sau apatie bruscă), comportament anormal - pot înghiți obiecte necomestibile: pietre, pământ, gunoaie, salivație excesivă, dificultăți de înghițire, disconfort sau frică față de lumină și apă, pupile dilatate, paralizie progresivă și moarte subită.

La om debutează cu simptome asemănătoare gripei (febră, durere de cap) și senzații de furnicături, arsură sau amorțeală la locul mușcăturii. Ulterior, pot apărea simptome neurologice - hidrofobie (frica de apă), spasme dureroase la nivelul gâtului a diafragmei la încercarea de a bea apă și la respirație, hiperactivitate, confuzie, halucinații, și, în cele din urmă, paralizie și deces. Formele de rabie furioasă au o evoluție rapidă spre deces.

În cazul expunerii la rabie, medicii recomandă spălarea imediată a rănii provocate de mușcătură sau zgârietură cu apă și săpun și prezentare urgentă la un spital sau la un centru antirabic. Administrarea vaccinului antirabic este esențială pentru prevenirea instalării bolii. Parte a prevenției apariției cazurilor de rabie este vaccinarea anuală a câinilor și pisicilor, evitarea contactului cu animale sălbatice sau necunoscute, evitarea manipulării animalelor moarte și atingerea salivei de la animale suspecte.