"Dacă citim motivarea, se pune întrebarea care mai este statutul procurorilor în România. Mai sunt procurorii independenți sau sunt duși procurorii mai degrabă în subordinea ministrului Justiției, decât sub autoritatea ministrului, așa cum scrie în Constituție. Este o întrebare la care trebuie să răspundă. O altă întrebare este de ce avem un ministru al Justiției care decide și președintele execută fără să se țină seama de avizul CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul de garantare a independenței justiției, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror șef. Iată întrebări la care încet încet trebuie să înceapă să răspundă și unii și alții. Sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri. Poate este nevoie de o clarificare în Constituție", a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele a mai precizat că Ţpoate trebuie să gândim împreună dacă arhitectura statului este bine gândităŢ sau dacă trebuie introduse noi mecanisme care să garanteze că nu ne îndepărtăm de la valorile democratice.

"Poate e nevoie să vedem ce persoane pot fi chemate la conducerea statului. Revenim la discuția din toamna lui 2016 și atunci lucrurile au fost interpretate în fel și chip. Care sunt pașii juridici urmează să vă lămuresc atunci când împreună cu juriștii din Administrație ajungem la o concluzie. E vorba de o speță care cu siguranță va avea efecte asupra felului în care funcționează statul în continuare. Nu putem face greșeala să aplicăm mecanic niște lucruri, fiindcă riscul este să ne găsim într-o formă fără fond. Noi nu avem nevoie de un stat care să fie o formă fără fond, ci de un stat puternic și atunci trebuie să găsim răspunsurile la aceste întrebări. Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicații, ne ridică probleme. Nu putem face următorul pas până nu clarificăm ce anume ni se transmite în motivare", a mai declarat Klaus Iohannis.